Tot mai multi inteleg importanta izolarii termice a locuintei proprii. S-au convins ca este o investitie pe termen lung care merita facuta si ca economiile pe care le aduce in timp sint considerabile. Asa ca intrebarea nr.2 este cit de izolata termic e bine sa ne fie locuinta? Sau cit de gros ar trebui sa fie stratul izolator cu care sa ne izolam peretii exteriori, pardoseala si tavanul? Sau, cel mai corect spus, ce rezistenta termica ar trebui sa aiba aceste elemente de constructie?
Pai, haideti sa vedem ce ne recomanda stasul din Romania. Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit, pe nume C 107/1, prevede anumite valori minime ale rezistentei termice corectate Rc (care tine cont de influenta puntilor termice) pt diferite elemente de constructie ale unei cladiri de locuit, pe care le puteti vedea in tabelul de mai jos:
REZISTENTA TERMICA CORECTATA MINIMA Rc(min) pt elementele de constructie ale unei cladiri de locuit:
|
dupa 1 ianuarie 2011
|
Inainte de 1 ianuarie 2011
| |
Nr. Elementul de constructie
|
Rc(minim) [m2K/W]
|
Rc(minim) [m2K/W]
| |
1. Pereti exteriori (exclusiv suprafetele vitrate, inclusiv peretii adiacenti rosturilor deschise)
|
1,80
|
1,40
| |
2. Tamplarie exterioara
|
0,77
|
0,50
| |
3 Plansee peste ultimul nivel, sub terase sau poduri
|
5,00
|
3,00
| |
4. Plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite
|
2,90
|
1,65
| |
5. Pereti adiacenti rosturilor inchise
|
1,10
|
1,10
| |
6. Plansee care delimiteaza cladirea la partea inferioara, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere etc.)
|
4,50
|
4,50
| |
7. Placi pe sol (peste CTS)
|
4,50
|
4,50
| |
8. Placi la partea inferioara a demisolurilor sau a subsolurilor incalzite (sub CTS)
|
4,80
|
4,80
| |
9. Pereti exteriori, sub CTS, la demisolurile sau la subsolurile incalzite
|
2,90
|
2,40
|
Ce observam comparind cele 2 coloane?
1. In primul rind, ca cerintele minime au crescut la jumatate dintre elementele de constructie enumerate in tabel (cele scrise cu rosu).
2. Cele mai mari valori cerute ale Rc minim si totodata cele mai mari salturi ale Rc se observa la plansee, adica la podelele si tavanele incaperilor!!! Adica tocmai acolo unde multi mesteri si clienti deopotriva au tendinta sa neglijeze izolatia termica!!! Toti se gindesc mai intai la peretii exteriori, ferestre, poate tavane si abia apoi la izolarea termica a podelelor camerelor.
Despre cit de usor sau greu se ating aceste valori minime ale rezistentei termice corectate Rc, si cu ce materiale, pt fiecare element de constructie specificat in tabel, vom vorbi in postarile urmatoare.
Pina atunci, profitati de vremea buna si terminati lucrarile de izolatie termica exterioara incepute. Spor la treaba!
13 comentarii:
Va multumesc pentru informatiile oferite . Lucrez in domneiul instalatii termice si pana acum nu stiam despre aceste informatii . Va multmesc inca odata
Cu placere, Anacreon-ule... Si totusi, 4 comentarii pt un link in semnatura nu e cam mult? Cred ca unul e suficient. Parerea mea...
Buna ziua, imi puteti spune daca verifica cineva faptul ca sunt sau nu respectate aceste rezistente termice minime in cazul unei constructii noi? Ma refer strict legal.
Intreb pentru ca, din cate stiu eu, un normativ are caracter obligatoriu. Sunt curios insa daca aceste rezistente sunt trecute pe vreun act oficial si de cine este verificat daca sunt mai mari decat cele normate.
Va multumesc pentru raspuns
@Mihai
Nu stiu daca le verifica cineva, atunci cind se construieste. Insa respectiva constructie noua ar trebui sa aiba la final un Certificat de Performanţa Energetica al cladirii, care este intocmit de catre auditori energetici, autorizati de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei si care este valabil 10 ani, din care sa reiasa clasa de consum, cam ca la frigidere, de ex. Astfel de certificate pot fi obtinute urmand linkurile de mai jos:
* http://www.avizareenergetica.ro/
* http://www.certificat-energetic.com/oferta.php
* http://certificatenergetic.net/
* http://www.certificatenergetic.info/
Am si eu o camera deasupra unei terase. prin urmare podeaua camerei ar trebui sa aibe Rc=4,5. Am calculat cu softul tau si mi-a iesit ca sub beton trebuie sa pun 20 cm de polistiren. 20?? Calculez gresit? Si asta considerand coef. pierderi prin punti termice = 1.
E corect ca la o casa izolata cu polistiren sa se calculeze coef. pierderi prin punti termice = 1?
Idem la pod mi-au iesit 20 cm de vata minerala deasupra rigipsului de la ultimul etaj. Calculez gresit?
@Iurie
In ceea ce priveste coeficientul pt punti termice, ti-am raspuns la cealalta postare a ta. Pe scurt, valoarea acestuia nu ar trebui sa fie mai mare de 0,9, iar 0,75-0,80 sint valori reale decente.
Ai calculat corect: ai nevoie de 20 cm de strat izolator la placa de beton peste terasa ca sa te incadrezi in norme, adica daca vrei sa poti zice ca ai casa bine izolata termic. Betonul este un bun conductor de caldura (comparativ cu alte materiale de constructie), asa ca altfel prin podeaua aia o sa pierzi tare multa caldura, va fi foarte rece in permanenta, si susceptibila de a face condens. Si daca in acea camera mai ai si incalzire prin pardoseala, vei contribui financiar din plin la incalzirea globala.
Ti se par mult 20 cm polistiren? Pai gindeste-te ca se pun 10 cm la peretii exteriori din caramida tip Porotherm sau BCA, care ele insele izoleaza mult mai bine decit betonul tau. La fel pt tavanul ultimului etaj, unde recomand si mai insistent 20 cm de strat izolator. Poti sa pui mai putin de atit, sau chiar deloc, este alegerea ta. Insa cind iti vei compara consumul de gaz sau lemne cu al altora si vei constata cu obida ca al tau e mai mare, sa nu te miri de ce.
Am facut un calcul pentru apartamentul meu (3 camere, etaj intermediar, vecini si sus si jos si in laterale).
Lungimea peretilor exteriori (afara din bloc + cei care dau inspre un luminator interior) este de 21,8 metri (camerele sunt dispuse una dupa cealalta).
Inaltimea este de 2,53 metri.
Rezulta o suprafata exterioara totala de 55,15 m2.
Suprafata vitrata (3 ferestre de 1,2 x 1,2 metri, o fereastra de 1 x 1,2 metri, o usa de balcon de 0,9 x 2,1 metri, 2 ferestre de 0,6 x 0,6 metri) este de 8,13 m2.
Scazand din cei 55,15, rezulta ~ 47 m2 de pereti de beton si 8,13 m2 de suprafata vitrata.
Normativul privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit, inainte de 2011, prevede o rezistenta termica minima de 1,4 m2K/w pentru peretii exteriori, ceea ce inseamna ~ 0,7 w/m2K. Voi presupune ca am cei mai prosti pereti acceptati, deci voi folosi aceasta valoare.
De asemenea, voi presupune ca vecinii pastreaza aceeasi temperatura ca si mine, deci nu exista pierderi de caldura cu ei.
Producatorul de termopane zice valori foarte mici de pierdere termica pentru ferestrele mele, dar voi lua in calcul valoarea medie de 1,3 w/m2K pentru termopanele contemporane.
Avem asa:
47 m2 x 0,7 w/m2K + 8,13 m2 x 1,3 w/m2K = 43,47 w/K pierdere de caldura instantanee per grad Kelvin.
Voi presupune o diferenta medie de temperatura de 30 K intre interior si exterior (22 C in interior si -8 C exterior). Zic ca e mai mult decat rezonabil, tinand seama ca nu cred ca e luna in an cand temperatura medie e de -8 C
http://en.wikipedia.org/wiki/Climate_of_Romania
Deci:
43,47 w/K * 30 K = 1304,1 w pierdere de caldura instantanee.
Luam o luna medie de 30 de zile si o transformam in secunde, deci:
1304,1 w * 30 * 24 * 60 * 60 s = 3.380.227.200 J
O calorie are 4,184 Jouli, deci consumam 3.380.277.200 / 4,184 = 807.893.690 calorii.
Vom rotunji acea valoare la 0,8 Gcal.
Concluzie : pentru a incalzi un apartament de 3 camere timp de o luna la 22 de grade continuu cand afara sunt -8 grade continuu, consumam 0,8 Gcal, adica 136 de lei la pretul de Bucuresti.
Evident, nu am luat in calcul si incalzirea spatiilor comune (casa scarilor), ci doar apartamentul.
E ceva gresit in calculul meu ? Daca nu, cum ajung facturile 500-600 de lei ?
@Adi
In ce an este construit blocul tau? In 2010? Ma indoiesc. Inainte de 1998? Foarte probabil. Asa ca s-ar putea sa fii un pic optimist cu acea valoare a rezistentei termice de 1,4 m2K/w.
Singura "buba" este ca tu ai tinut cont doar de pierderile de caldura prin peretii exteriori+ferestre (conductie). Dar se mai pierde caldura si prin aerisire, si prin ventilatia naturala prin neetanseitatile ferestrelor si usilor exterioare (convectie). Asa ca pierderile de caldura reale ale camerei/apartamentului tau sint intre dublu si triplu fata de estimarea ta, de 1304 W. Deci, in loc de 0,8 Gcal, vei consuma minim 1,6 Gcal. Sa zicem 2 Gcal. Adica 340 lei. Iar diferenta pina la 500-600 de lei o reprezinta, evident, dupa cum stim cu totii, pierderile. De toate felurile si din toate pozitiile.
QED ;)
Multumesc pentru raspuns.
Daca luam in calcul totusi ca temperatura medie in ianuarie e de 0 grade, nu -8, si in restul lunilor de iarna e chiar mai ridicata, ajungem la putin sub 0,6 Gcal. Presupunand ca ar fi pierderea totala de 2,5 ori mai mare prin usa (care da spre casa scarilor, incalzita si ea) si ferestre (termopane noi cu 5 si 6 camere), ajungem la 1,5 Gcal. Asta in conditiile in care as tine 22 de grade 24/24 ore, 30/30 de zile, in toate camerele, ceea ce nu e cazul.
In afara de asta, ce "pierderi de toate felurile si toate pozitiile" mai apar, daca am repartitoare ?
Incerc sa inteleg daca e posibil acest consum, de 3,18 Gcal (doar apartament, fara spatiile comune) care apare pe factura, sau daca firma de administrare greseste cu ceva. De exemplu, caloriferele mele de aluminiu de 10 elementi sunt considerate de 2,18 kw pe desfasurator, in conditiile in care ele au 1,81 kw la dT=50 C si 0,89 kw la dT=25 C.
@Adi
Pierderile? Ohooo! Din toate pozitiile!!! Ia vezi: http://stirileprotv.ro/stiri/social/numai-in-romania-e-posibil-pierderile-radet-sunt-incluse-in-pretul-caldurii.html. Sau: http://jurnalul.ro/stiri/observator/explozia-facturilor-la-caldura-consecinta-eficientei-radet-586255.html. Sau: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/metodele-moderne-de-incalzire-iau-locul-caloriferelor-incalzite-de-radet-177564.html. Doar 3 linkuri, la repezeala...
Cu cit vor alege mai multi independenta de RADET, cu atit pierderile se vor imparti la mai putini abonati, deci discrepanta intre ceea ce consumi si ceea ce platesti va creste.
La Bistrita nu mai avem centrale de cartier de 10 ani. DELOC! Si nu sintem noi bogatii tarii. Pur si simplu, in loc sa ne tot plingem de facturile mari, am ales sa facem ceva pt noi. La inceput mai putini, apoi tot mai multi. Iar cei care in prima faza nu au avut posibilitati sa treaca la centrala de apartament, nu au mai avut incotro si... uite ca au putut si ei. Toti au inteles ca investitia intr-o centrala de apartament o recuperezi repede. La comun, vor fi vesnic nemultumiti, si risipitori, si hoti. La privat, macar ultimele 2 categorii sigur dispar.
Daca radiatoarele au 1,81 kW la dT=50, ar putea avea 2,18 kW la dT=60, adica la 90/70/20 grade C.
In incheiere, legat de al tau "Incerc sa inteleg daca e posibil...", iti raspund, la misto, cu 2 versuri din Cosbuc: << Nu cerceta aceste legi, ca esti nebun cind le-ntelegi! >> :)
Linkurile alea arata cum pierderile RADET se reflecta in pretul Gcal, adica aia 170 de lei. Nu au nici o legatura cu cele 3,18 Gcal inregistrate de repartitoarele mele.
E amuzant ca vorbim de puterea la temperatura de intrare de 90 C. Minunatele repartitoare nu au aratat niciodata temperatura mai mare de 45 C pentru calorifer (parca 43,8 a fost maximul vazut cu ochii mei). La 50/40/20 ar avea 0,89, si nu cred ca e foarte probabil sa ai iesire 40 C la intrare de 50 C, deci puterea reala e chiar mai mica.
Centrala voi pune in primavara asta (prima iarna la apartament cu repartitoare, la cel vechi plateam pausal), doar ca ma gandesc serios sa dau in judecata firma care calculeaza. Oricum calculez nu cred ca e posibil sa consum 3,18 Gcal (si eu am calculat conditii dure, cu caloriferele deschise la maxim 24/24, ceea ce nu e cazul), ceea ce duce la 3 posibilitati:
1) Vecinii pacalesc repartitoarele si platesc pentru ei (adica nu inregistreaza toate unitatile consumate) - foarte probabil
2) Repartitoarele mele sunt prost configurate si inregistreaza mai mult - probabil
3) Repartitoarele mele sunt defecte si inregistreaza mai mult - putin probabil
4) Gigacalorimetrul RADET e defect/imprecis si inregistreaza mai mult - foarte putin probabil
Buna, n-am mai trecut pe-aici de cand am terminat constructia acum 4 ani (D+P+E). Multumesc pentru program, m-a ajutat atunci.
1) La P si E am Porotherm STH + 10cm polistiren, iar demisolul a ramas neizolat si vreau sa-l izolez acum. E din beton grosime 25cm, inaltime maxima 1.6m, minima 20cm de la trotuar (teren in panta). Care ar fi cea mai buna solutie de izolare de maxim 10-12cm? E demisol folosit si incalzit. Ma gandesc la 10cm grafitat
2) Incalzesc casa cu calorifere, noaptea 18-19 grade, ziua 20-22 si se face condens pe sticla geamurilor, doar in jurul ramei pe tot perimetrul(pe toate). Ma ingrijoreaza, cei de la firma de termopane zic ca ar fi problema diferenta prea mare de temperatura.
@ Adrian
1. Din pdv termic, cea mai buna ar fi spuma poliuretanica suflata. Dar e ok si 10 cm EPS grafitat. Grija la umiditatea de la imbinarea cu solul: vezi sa ai drenaj si sa nu ai capilaritate. Eventula pune un rand de extrudat langa sol.
2. S-ar putea sa aiba dreptate. Poate ca noaptea faci prea frig in camera pt cata umiditate bagi ziua in aer. Oricum, un deget de umiditate perimetrala, pe linga bagheta de aluminiu, se poate accepta in noptile geroase. Vezi daca se intampla la fel daca lasi peste noapte 20*C in camera. Sau schimba sticla de la tamplarie cu alta cu bagheta calda (warm esge). Sau pune-ti tripan bine configurat, cu 2 foi cu lowE si argon, cat mai lat, minim de 40 mm. Sau si una si alta, daca te tine punga ;)
Esti acelasi Adi din comentariul anterior? Ai dat in judecata firma care calcula costurile? Cate Gigacalorii consumi la casa?
Trimiteți un comentariu