Bine ai venit pe acest blog!

Bine ai venit pe acest blog! Ca sa afli repede daca aici poti gasi raspunsurile pe care le cauti, te rog sa parcurgi sumarul de mai jos:
Aici vei gasi:
1). Informatii utile din domeniu despre: harti climatice si eoliene ale României, R'=Rc minim, centrale cu condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fonta, Delta T, respiratia peretilor, ventilatia mecanica cu recuperare de caldura , formule de calcul etc.
2). Probabil cel mai complet si realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere, denumit Radia3 (fisier tip excel);
3). Un alt fisier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit ca toate celelalte, pt o singura camera, denumit ~CalculTermic~;
4). Un fisier a carui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler;
5). Un fisier pt dimensionarea incalzirii prin pardoseala cu agent termic (IPAT): ~Calcul termic IPAT~;
6). Un alt fisier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE~;
7). Un fisier cu care poti calcula puterea reala a oricarui radiator pt orice temperaturi de Tur/Retur/interior, plecand de la puterea lui la temperaturile de T/R/i date de producator: ~Conversie puteri radiatoare~.

marți, 14 februarie 2017

ENERGIE si PUTERE

Salutari tuturor pentru 2017!

Stiu, e februarie deja, dar fiind prima postare, mi-am permis ;)
Plus ca am vrut sa va instiintez ca nu am murit! Inca! De parca ar conta... ;)

Tocmai cautam complet altceva pe net, cand am dat peste urmatorul .pdf, pe care vreau sa il reproduc integral aici. Sper sa nu se supere autorii!

Este vorba despre una dintre cele mai bune "lectii" de scoala cu privire la ceea ce inseamna PUTEREA si ENERGIA ! Sunt convins ca (cei mai) multi dintre noi au anumite nelamuriri cand vine vorba de acesti doi termeni, de aceste 2 marimi fizice: ENERGIA sau PUTEREA. Ei bine, aici ni se explica frumos, pe românește, despre ambele, precum si despre relatia dintre ele. Cu greu as fi putut redacta o postare mai completa pe acest subiect!

EnjoY!



Ghidul începătorului în energie şi putere
Articol propus de Neil Packer, Staffordshire University, UK, February 2011


Energia

Energia reprezintă capacitatea de a efectua un lucru mecanic.
Ca şi în alte cazuri, unitatea de măsura pentru energie este denumită dupa numele unui cercetător a cărui contribuţie in domeniu a fost importantă. Unitatea de masura pentru energie recunoscută la nivel international (dar nu şi in SUA) este Joule-ul (sau Wh = watt-ora, vezi mai jos).
Fizician si fabricant de bere, James Joule (1818-1889) şi-a dedicat cariera (35 de ani) examinării diverselor forme de conversie a energiei cu mai mare precizie decât o facuseră mai înainte cercetătorii in acest domeniu. El a studiat multe cazuri de conversie a energiei mecanice in căldură sau energie termică. El a determinat echivalenţa dintre lucrul mecanic consumat şi cantitatea de căldură rezultantă. Studiile sale au confirmat principiul conservării energiei cu luarea in considerare a frecării şi rezistenţei aerului.
Un Joule reprezintă o cantitate mică de energie şi de aceea este mai des utilizată o altă unitate de măsură, kilowatt-ora (abreviată kWh).
Conversia intre unităţi este: 1 kWh = 3,6 milioane Jouli (abreviat 3,6 MJ).
[nota mea: o ora are 60 de minute x 60 de secunde / minut = 3.600 s = 3,6 mii de secunde intr-o ora; x 1.000 pt ca este vorba de KWh, nu Wh]
Intr-un regim de funcţionare continuă 1 kWh de energie vă va asigura, de exemplu:
• 2 zile de utilizare a unei lămpi fluorescente mici
• 10 ore de utilizare a televizorului
• 5 ore de utilizare a PC-ului
• 70 minute de utilizare a cuptorului cu microunde
• 60 minute de tuns iarba
• 4 minute de funcţionare a boilerului din gospodărie la capacitate maximă
• 100 secunde de funcţionare a unei maşini mici la putere maximă

Puteţi vedea că şi kWh reprezintă o cantitate mică de energie, de aceea se utilizează Megawatt-ora (abreviată MWh), adică 1000 kWh.

Comparaţii între combustibili

Din punct de vedere istoric noi am obţinut în general energie consumând combustibili fosili, astfel încât luarea în considerare şi compararea surselor de combustibil în ceea ce priveşte cantitatea de energie unitară pe care o conţin ar putea fi instructivă. Unele indicaţii în acest sens (utilizând valorile medii) sunt prezentate mai jos.
1 kg de antracit (4% umiditate) = 36MJ = 10 kWh
1 m3 gaz natural = 39 MJ = 10,8 kWh
1 litru de benzină = 34 MJ = 9,4 kWh
1 litru de motorină = 40 MJ = 11,1 kWh
1 litru gaze petroliere lichefiate = 41 MJ = 11,4 kWh
1 litru păcură = 44 MJ = 12,2 kWh
(Valorile de mai sus sunt valori ale puterii calorifice brute adica includ energia pentru evaporarea apei care se formează in timpul arderii).
Prin comparaţie, 1kg de combustibil regenerabil cum ar fi biomasa lemnoasă conţine de obicei 4,2 kWh.
Stabilirea preţului energiei conţinute este un concept interesant. De exemplu, 1 litru de motorină conţine cu aproximativ 18% mai multă energie decât 1 litru de benzină şi cu toate acestea, preţul motorinei la pompă este practic egal cu cel al benzinei.


Puterea

Puterea reprezintă ritmul in care se efectuează lucru mecanic.
Şi in acest caz unitatea de masură pentru putere este denumită dupa numele unui cercetător a cărui contribuţie în domeniu a fost importantă. Unitatea de masura pentru putere [corectat fata de original, in loc de “energie”] recunoscută la nivel international (dar nu şi in SUA) este Watt-ul.
Inginerul şi inventatorul scoţian James Watt (1736-1819) a fost angajat de Universitatea din Glasgow pentru repararea unui model al celui mai avansat motor cu abur din acele timpuri, motorul Newcomen. Watt a făcut o gamă de îmbunătăţiri termice şi mecanice ceea ce a condus la creşterea randamentului cu 300 % şi a permis ca motorul să fie universal acceptat oriunde era necesară mai multă putere.
Un Watt reprezintă consumul unui Joule pe secundă.
Valoarea puterii este menţionată de obicei pe dispozitivele care consumă şi/sau generează energie şi ne arată de cât de rapid este utilizată sau produsă energia.
Un Watt este o cantitate mică de putere şi de aceea se utilizează de obicei un multiplu, kilowatt-ul (abreviat kW), adică 1000 Watt.

In continuare se prezintă in scop ilustrativ puterea unor echipamente:
• PC-uri: 50-200 W (consum)
• Cuptoare cu microunde: 650-850W (consum)
• Aparate de tuns iarba: 1-1,7kW (consum)
• 20mp de panouri fotovoltaice: 2,5kW vârf (producere)
• Boiler pe peleti de uz casnic: 15kW (producere)
• Turbina eoliană cu ax orizontal de 50 m diametru : 500kW vârf (producere)
• Turbine cu abur: până la 60 MW (producere)
• Turbine cu gaz: până la 100 MW (producere)


Relaţia între Energie şi Putere

Energia şi puterea sunt două noţiuni strâns legate între ele. Utilizarea puterii pe o perioadă dată de timp va avea ca rezultat fie producerea fie consumul de energie.
Matematic legătura este simplă dacă vă amintiţi corect unităţile de măsură (kWh, kW şi ore). Relaţia este:

Energia (kWh) = Puterea (kW) x timp (ore)


Exemple
1. Un încălzitor electric cu puterea nominală de 1kW aflat in funcţiune timp de:
* 1 oră va consuma 1 x 1 = 1kWh
* 30 minute va consuma 1 x (30/60) = ½ kWh
2. O lampă fluorescentă cu o putere nominală de 20 Watt aflată in funcţiune timp de 8 de ore va consuma (20/1000) x 8 = 0,16 kWh.


Consideraţii finale

Puterea (măsurată în kilowatt) şi energia (măsurate în kilowatt-ore sau Joule) nu sunt identice şi nu se pot schimba între ele. Totuşi, conversia lor este relativ simplă, cu puţin exerciţiu.



Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii, urmaţi link-urile de mai jos.
http://www.kayelaby.npl.co.uk
http://www.simetric.co.uk

Neil Packer este:
- Chartered engineer şi conferenţiar „Computing, Engineering and Technology Faculty”,
Staffordshire University, UK.; preda termodinamica şi mecanica fluidelor şi ingineria de mediu de
aproape 20 ani;
- Consultant pe probleme privind emisiile reduse de carbon; furnizeaza o gamă largă de servicii
energetice mediului de afaceri, industriei şi autorităţilor locale.
Date de contact:
Faculty of Computing, Engineering and Technology
Staffordshire University
Beaconside, Stafford, ST18 0AD
Tel 01785 353243 email n.packer@staffs.ac.u k
Aceste informaţii au fost prezentate ca parte a Proiectului Renewable Energies Transfer System
(RETS) finantat in INTERREG IVC prin European Regional Development Fund. Proiectul se
desfasoara in perioada ianuarie 2010 - December 2012. Pentru mai multe informaţii si pentru a
vă alătura comunităţii noastre online vizitaţi http://www.rets-community.eu


joi, 17 martie 2016

Ventilația mecanică cu recuperare de căldură

(alias HRV=Heat Recovery Ventilation)

Nu cred ca mai are rost sa explic cuiva de ce este important si placut sa avem aer proaspat, curat, in incaperile in care traim sau muncim. Insa aerisirea clasica, prin deschiderea ferestrelor, duce la pierderi semnificative de caldura. Caldura pe care o producem cu mari cheltuieli, si pe care ne dorim sa o pastram, nu sa o irosim pe fereastra.
Ne izolam peretii exteriori si planseele cu straturi din ce in ce mai groase de polistiren, vata sau ce-o mai fi, ne punem tripane cu n-șpe camere si 3 garnituri de etansare, ne luptam cu puntile termice! Ba ne mai si certam care material izolator este mai bun pt ca elimina mai multi vapori de apa decat altul! Aiurea! Nu asta este ideea! Aerul viciat si excesul de umiditate nu ies prin pereti, fie ei si neizolati! Migratia vaporilor de apa prin pereti este reala, dar este mult prea lenta, si in cantitati mult prea mici. Mai degraba, peretii au un rol important de tampon atat termic, cat si higroscopic, dar ... cam atat! Asta daca nu sunt finisati pe interior cu gleturi ultra-fine si lavabile etanse, care ii reduc acest rol.

De multe ori, o renovare presupune toate cele 3 aspecte: izolarea peretilor exteriori, schimbarea tamplariei cu una mai performanta termic si mai etansa, si refacerea finisajului interior al peretilor. Daca ulterior apar probleme cu umiditatea (mucegai etc), nici nu stii pe care dintre cele 3 operatiuni sa dai vina! Sa fie de vina polistirenul cu care ai izolat? Sa fie de vina termopanele etanse? Sa fie de vina gletul si lavabila de pe pereti, care i-au inchis porii? Sau toate 3, cate putin? Sau poate chiar tu, locuitorule, care din dorinta de a avea cheltuieli dupa renovare cat mai mici cu incalzirea, nu aerisesti si nu incalzesti suficient toate incaperile?

Solutia optima este ventilatia mecanica cu recuperare de caldura! Evacuezi aerul viciat si umed, si introduci aer proaspat, preincalzit cu ajutorul caldurii recuperate din aerul evacuat. Iarna, una este sa-ti intre in casa aer rece (la -10*C, de ex.) cand deschizi fereastra, si alta este sa-ti intre in casa aer proaspat la +10*C (de ex.). Astfel, vei cheltui mai putin cu aducerea lui la temperatura ambientala de confort.

In continuare, cateva date interesante si utile, zic eu, despre sistemele mecanice de ventilatie cu recuperare de caldura:

1). Acestea pot fi:
* locale: deservesc o singura incapere; se monteaza in peretele exterior al camerei; sunt relativ simple si nu prea ai ce regla la ele, sau
* centralizate: pt intregul imobil; au o unitate centrala HRVU (Heat Recovery Ventilation Unit) de pus in pod, beci, sau alta camera tehnica si o retea de tuburi de evacuare/admisie aer; in general, evacuarea aerului viciat se face din bai si bucatarii, de la nivelul tavanului, iar admisia de aer proaspat se face in camere prin partea de jos; necesita grile in usi pt circulatia aerului intre incaperi (sau lipsa pragurilor :));

2). Cele locale pot fi:
* cu un singur flux: au un singur ventilator si un singur tub care strabate peretele; ventilatorul isi schimba sensul alternativ, la un anumit interval de timp (zeci de secunde); astfel, timp de 70 de secunde el scoate aerul cald si viciat, incalzind schimbatorul de caldura incorporat; apoi alte 70s. va trage aer proaspat de afara prin acelasi schimbator de caldura, care se va raci cedându-și caldura aerului introdus; sau
* cu dublu flux: au 2 ventilatoare si 2 tuburi care strabat peretele; scot si baga aer in acelasi timp, printr-un schimbator de caldura cu flux incrucisat; pot si doar sa scoata, sau doar sa introduca aer.
Diametrul tuburilor care strabat peretele este de 60-180 mm.

3). Schimbatoarele lor de caldura pot fi:
* permeabile la umiditate: din hartie, celuloza; umiditatea absorbita din aerul evacuat este reintrodusa in camera odata cu aerul proaspat; deci recupereaza atat caldura, cat si umiditatea din aerul evacuat; nu sunt potrivite pt cei care vor sa scape de umiditatea in exces din camere.
* impermeabile la umiditate: metalice (aluminiu), plastice (polipropilena) sau ceramice; aceste schimbatoare de caldura produc condens, de care se poate scapa in diverse feluri, asa cum veti vedea mai jos.

4). Condensul: Aerul cald si umed suflat peste schimbatorul de caldura rece genereaza condens. Aparatele pot fi prevazute la exterior cu un preincalzitor al aerului introdus. Acesta poate fi electric sau cu serpentina cu agent termic de la centrala, sau chiar put canadian. Exista aparate care evacueaza condensul la exterior, avand asigurata inca de la montaj o panta (de 2-3 grade) spre exterior, sau aparate care sunt conectate la o scurgere catre canalizare (ca si centralele cu condensare). Mai exista aparate (cu dublu flux) care isi dirijeaza condensul, din constructie, in calea fluxului de aer evacuat, astfel incat acest condens se evapora. Pt evitarea condensului (si pt cresterea randamentului, si pt scaderea cheltuielilor de utilizare), iarna (dar si vara), este ideala utilizarea unui put canadian (vezi pct.9).

5). Ventilatoarele: au mai multe trepte de turatie - intre 2 trepte (randament de lucru si randament sporit) si 10 trepte de turatie; au motoare reversibile economice de putere mica astfel incat au un consum redus de energie electrica. Ba chiar unele modele au atasate mici panouri fotovoltaice care le asigura energia electrica de functionare; in general sunt silentioase, in functie de turatia lor si de debitul de aer.

6). Randament (eficienta): in general, randamentul cel mai mare in recuperarea caldurii din aerul evacuat se obtine la cel mai mic debit de aer vehiculat prin schimbatorul de caldura! Logic, nu? Asa ca daca vedeti un debit foarte mare promis de producator, si un randament la fel de mare, sa stiti ca acesta se obtine de fapt la debitul minim, nu la cel maxim promis. De asemenea, unii producatori dau o eficienta mare (de ex. 96%), “uitând” sa spuna ca de fapt aceea este eficienta cu care aerul cald evacuat cedeaza caldura schimbatorului de caldura RECE! Pe masura ce acest schimbator de caldura se incalzeste, randamentul de transfer al caldurii scade. Mai mult decat atat, ulterior, intervin alti 96% in preluarea caldurii de la schimbator de catre aerul admis. Iar asta fara a lua in calcul energia electrica consumata in tot acest timp de ventilatoare etc. Alte aparate, in general cele mai “elaborate”, afirma ca tin cont, in stabilirea acestei eficiente, si de energia electrica consumata pt functionarea lor. Verificati asta la distribuitori!

7). Filtrare: sistemele centralizate de ventilatie cu recuperare de caldura pot fi prevazute, pe linga umidificatoare si dez-umidificatoare, cu filtre de diferite clase pt aerul introdus: de la filtre simple (pt praf, insecte, polen, spori) la filtre fine (pt praf de polen, alergeni, bacterii etc). Vezi mai jos clasele de filtrare si caracteristicile fiecareia (clic pe imagine pentru marire):



8). Senzori: Functionarea sistemelor de ventilatie cu recuperare de caldura poate fi controlata automatizat, cu senzori de temperatura, de umiditate sau de CO2. Daca parametrul monitorizat depaseste o anumita valoare critica, setata, sistemul porneste automat. Sau pot avea senzori de miscare.

9). Sistemele centralizate de ventilatie cu recuperare de caldura permit mai multe reglaje, in functie de complexitatea/pretul lor: de debit, de turatie, de viteza a aerului in conducte, de umidificare/dezumidificare a aerului admis, de filtrare avansata a acestuia etc.

10). PUȚUL CANADIAN: (sau terra-air home ) este ideal in cazul unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura, atat vara cat si iarna! Dar ce este un put canadian?
Un put canadian consta in 35--50 metri liniari de teava (din PVC sau Polipropilena cu ioni de argint, anti-bacteriana) de diametru Ф150--250mm, ingropati in pamantul de pe linga casa la adancimea de 1,5--2,5 metri (unde temperatura pamantului este aproximativ constanta tot timpul anului, 7--11*C) cu o pantă de 5% (pt scurgerea condensului), prin care se ia aer proaspat de afara (foarte rece iarna sau foarte cald vara) si ajunge in casa (sau in sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura) la o temperatura decenta, care face incalzirea si racirea casei mult mai economica. Exemplu: iarna, la -15*C afara, aerul ajunge in casa la aproximativ +3*C; vara, la +30*C afara, aerul ajunge in casa la aproximativ +16*C. Daca aerul proaspat adus printr-un put canadian intra intr-un sistem de ventilatie mecanic cu recuperare de caldura (atât iarna cat si vara), ii va maximiza potentialul, ii va creste eficienta! Se reduce si condensul! Iarna functioneaza ca si o protectie anti-inghet! Vezi si eficienta terra-air home !


11). Protectia anti-inghet: se refera la comportarea unui sistem de ventilatie cu recuperare de caldura iarna, cand temperatura aerului exterior este (mult) sub -5*C!
Evacuând aer cald si umed printr-un schimbator de caldura (relativ) rece, se produce o anumita cantitate de condens. Apoi, trăgând de afara aer foarte rece, acest condens poate sa inghete, zadarnicind actiunea ventilatoarelor.
Unele aparate au urmatoarea setare anti-inghet: daca temperatura aerului de intrare (de afara) este sub -5*C, atunci ventilatorul respectiv, care baga aer in camera (sau sensul lui de rotatie pt aceasta operatiune), este oprit, si va functiona doar cel care scoate aerul cald din casa, pt a dezgheța schimbatorul de caldura. Va rezulta un mic dezechilibru de presiune in camera respectiva, insa nimic grav, mai ales daca toate incaperile comunica intre ele. Astfel, producatorii se lauda ca sistemul este functional intre -25*C si +50*C!

12). In cazul sistemelor mecanice de ventilatie centralizata cu recuperare de caldura, mai exista urmatoarele limitari:
* tubulatura trebuie izolata termic temeinic, in intregime (mai ales daca trece prin pod sau prin zone reci). Astfel se reduc pierderile termice inerente atat vara, cat si iarna, precum si sansele de condens.
* tuburile flexibile (gen pt hota) au o rezistenta mare la curgerea aerului prin ele, asa incat cresc pierderea de presiune prin ele. Vor necesita un ventilator de putere mai mare. Nu se admit pe traseu DECÂT portiuni de maximum 1,5 metri lungime, lângă grilele de admisie/evacuare.
* pe calea de admisie, se recomanda canale de ventilatie rigide din inox, aluminiu, tabla zincata. Exclus PVC!
* la evacuare, se poate folosi tub din PVC de DN 110mm.

13). In cazul incaperilor de tip bucatarie cu hota, extragerea de aer prin sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura trebuie sa fie independenta de hotă. Se recomanda chiar asigurarea unei guri de aer proaspat pt compensarea hotei, astfel încât pornirea acesteia (si depresiunea creata astfel) sa nu dea peste cap fluxul firesc de aer din sistemul de ventilatie (de ex, refulare aer viciat in bucatarie).

14). Avantaje - dezavantaje:

Sistemele de ventilatie mici, locale, pt o singura camera:
* au un randament bun; costa relativ putin, intre 1.000 si 2.500 de lei.
* se monteaza usor si rapid; exista dispozitive care fac gaurile in perete perfect si repede; atentie la inclinatia pt evacuarea condensului, daca este cazul!
* nu necesita tubulaturi prin casa, care trebuie izolate termic si mascate la interior.
* pot fi oprite / pornite la nevoie, doar cand si atata timp cat beneficiarul le simte lipsa.
* ideale pt apartamente / case cu putine camere.

Sistemele de ventilatie mari, centralizate, pt toata casa:
* sunt mai complexe; pot sa permita reglaje multiple; pot fi echipate cu diferiti senzori.
* se preteaza unor spatii mari (vile); permit debite mari; se echilibreaza hidraulic.
* sunt concepute sa functioneze permanent, nu cu intermitente; randamentul lor este mai bun daca functioneaza permanent, la turatii/debite mici, decat sporadic, la turatii/debite mari.
* permit folosirea optima a unui put canadian; astfel au cel mai bun randament, iarna si vara.
* in conducte se poate depune treptat praf si microorganisme, astfel incat necesita mentenanta: inspectii periodice si chiar inlocuiri de conducte.
* uneori sunt greu de pozat/ascuns anumite tronsoane de tevi din camere.
* necesita clapete de sens si atenuatoare de zgomot pe traseul conductelor.
* sunt relativ scumpe; un sistem complet, cu tot cu putul canadian, poate ajunge la 15.000 de euro!

15). Normativele actuale stabilesc 4 categorii de ambianta interioara, in functie de calitatea aerului interior:




16). Despre debite de aer pt confortul fiziologic!
SR 1907 recomanda:
• 0,00022 (mc/s)/mc = 0,792 (mc/h) /mc de camera - pt camere de locuit.
• 0,00028 (mc/s)/mc = 1,008 (mc/h) /mc de camera - pt bai.
• 0,00033 (mc/s)/mc = 1,188 (mc/h) /mc de camera - pt bucatarii.



Alte date utile:











duminică, 31 mai 2015

Dimensionarea radiatoarelor pt centrale cu condensare

Sau, mai corect spus, alegerea temperaturilor de tur/retur la care sa dimensionam radiatoarele in cazul unei centrale termice cu condensare, astfel incat, in functie de temperatura exterioara, aceasta sa lucreze cat mai aproape de randamentul ei maxim.

Centralele termice cu condensare reprezinta virful de tehnologie din acest domeniu, putand fi cu 10-15% mai eficiente decit cele clasice (unii zic ca asigura economii intre 20 si 40% fata de cele clasice), iar pretul lor reflecta acest lucru. Desi, in ultimii ani, diferenta de pret fata de o centrala clasica, care nu beneficiaza de tehnologia condensarii, nu mai este prohibitiva. Astfel, centralele cu condensare nu mai sint privite ca un lux intangibil, sau ca un moft putin inteles, ci ca o solutie viabila si ecologica pt reducerea consumului de energie si ca o investitie posibil de amortizat intr-un interval de timp mai mic decit durata lor de viata. Si nu este foarte departe ziua cand TOATE centralele pe gaz de pe piata vor fi obligatoriu cu condensare.

Randamentul cazanelor cu condensare ajunge sa fie supraunitar (mai mare de 100%), deoarece raportarea se face, conform normelor, la PCI = Puterea Calorifica Inferioara a gazelor (ardere fara condensarea vaporilor). Insa o centrala cu condensare reuseste sa "stoarca" maximun de energie din arderea unei unitati de gaz prin recuperarea caldurii latente continute de vaporii de apa din gazele de ardere, prin racirea acestora, intr-un schimbator de caldura, cu ajutorul apei mai reci din returul centralei. Astfel se poate vorbi de PCS = Puterea Calorifica Superioara a gazelor (arderea lor urmata de condensarea vaporilor si recuperarea caldurii lor). Aportul suplimentar maxim posibil este de 11% pt gazul natural (6% pt combustibil lichid, 4% pt GPL), astfel ca centralele cu condensare se lauda cu randamente intre 105% si 109%, raportate la PCI. De asemenea, temperatura gazelor de ardere evacuate (caldura irosita!) nu mai este de 120-180*C, ca la o centrala termica standard, ci de numai 40-50*C.

Cu cit temperatura pe tur, respectiv pe retur cu care functioneaza o centrala cu condensare este mai mica, cu atat condenseaza o cantitate mai mare de vapori de apa si cu atat randamentul ei este mai bun. Prin arderea a 1 mc de gaz se formeaza ~1,6 kg de apa sub forma de vapori (in practica, se obtine ~1 litru de apa usor acida). Temperatura punctului de roua in cazul gazelor provenite din arderea gazului natural este de plus-minus 55*C. Daca temperatura gazelor de ardere nu va scadea sub aceasta valoare, atunci NU va avea loc fenomenul condensarii vaporilor de apa din aceste gaze. Centrala va functiona ca si una clasica. Dar chiar si asa, randamentul ei va fi cu cateva procente mai mare decat la una clasica, insa sub 100%, departe de potentialul (si costul) ei. Deci temperatura apei din returul centralei, cu care se raceste amestecul de gaze de ardere, va trebui sa fie sub 55*C, pt a INCEPE macar condensarea. Iar aceasta condensare nu este de tipul on-off, sau nimic-complet, adica nu se petrece ba deloc, ba integral. Este un proces care de cele mai multe ori are loc partial, mai mult sau mai putin, in functie de temperatura apei pe retur (vezi graficul de mai jos).

Pe situl Calore.ro am gasit un articol bun si interesant despre centralele cu condensare si dimensionarea radiatoarelor pt acestea. De acolo am preluat si urmatorul grafic interesant, care prezinta randamentul centralei in functie de temperatura ei de retur. Din acest grafic se vede ca, de fapt, la temperatura de 50*C pe retur, condensarea este abia o treime din maxim, iar randamentul centralei este sub 100%.


Dupa cum stiti, cu ajutorul programului Radia3 putem afla pierderile de caldura individuale pt 12 camere, precum si dimensiunile potrivite ale radiatoarelor pt fiecare dintre aceste camere, pt orice temperaturi de Tur/Retur/Interior dorite. Odata introduse datele despre aceste temperaturi, despre locatie si camere, putem modifica oricare dintre aceste date (restul raminind neschimbate) pt a vedea cum influenteaza asta rezultatele.

Am decis sa fac cateva simulari, cu Radia3, pt a afla la ce temperaturi de tur/retur merita sa dimensionam radiatoarele pt o centrala cu condensare si, odata ales radiatorul, ce randamente vom avea la diferite temperaturi exterioare.
Ca exemplu, am ales 3 camere imaginare, al caror necesar termic (calculat pt zona Bucuresti, adica zona climatica II) este 1000, 1500 si 2031 W, cu aproximativ 33, 43 si 51 W/mc, respectiv 83, 107 si 127 W/mp (clic pe imaginile de mai jos pt a le vedea marite!):


Mai jos, am centralizat toate rezultatele, pe care as vrea sa le analizam in cele ce urmeaza (clic pe imagine pt marire!)


In jumatatea de sus a imaginii: la cele 3 camere, pastram constanta temperatura exterioara, si implicit necesarul termic al camerei (coloanele cu rosu) si observam cum creste dimensiunea necesara a radiatorului potrivit, pe masura ce scad temperaturile de tur/retur. La observatii, conform graficului de mai sus, am facut corelatia intre temperatura de retur si randamentul centralei. In coloanele "Diferenta" am notat cu cat este mai mare (valorile pozitive) sau mai mic (negative), ca si putere termica, radiatorul cu lungimea respectiva fata de necesarul termic calculate al camerei respective. Spre deosebire de propunerea celor de la calore.ro (radiatoare cu 10 cm mai mari, deci cu 8-16% mai mari decat cele pt 75/65/20*C), eu as propune dimensionarea radiatoarelor pt temperaturile de tur/retur de maxim 60/50*C, pt a avea un strop de condensare chiar si la -15*C temperatura exterioara. Urmariti mai departe de ce!

In jumatatea de jos a imaginii: pt fiecare temperatura de tur/retur ca mai sus, am cautat temperatura exterioara pt care putem pastra constanta lungimea initiala a radiatoarelor (dimensionate pt 75/65/20*C). Evident, modificand temperatura exterioara, se va modifica si necesarul termic al camerei. Dupa cum vedeti, un randament apropiat de maxim, pe care ni-l dorim, il putem obtine cu radiatoarele respective (repet, dimensionate pt 75/65/20*C) doar cand afara temperatura este mai mare de 10*C. Adica in noiembrie si martie, plus vreo cateva zile peste iarna. Ce sa mai zicem noi, cei din zona climatica IV (sau V)? La noi, medii de +10*C se ating in septembrie si aprilie. Doar atunci sa avem randament apropiat de maxim? Cam putin...

Pt zona climatica II (Bucuresti etc), degeaba dimensionam radiatoarele la 75/65*C, sau marite cu 10%, sau ne amagim ca putem pastra radiatoarele vechi care au fost ok cu centrala veche clasica, daca abia pe la -8*C afara incepe condensarea, daca abia pe la -3*C afara ajungem la 1/3 condensare (cu randament inca sub 100%), si daca abia de pe la 1-2*C cu plus afara atingem jumatate din maximul condensarii si reusim sa trecem de 100% randament. Abia de pe la +7*C in sus atingem 3 sferturi din condensul potential, si avem un randament de minim 103%. Nici nu am mai afisat situatia pt 40/30*C, unde randamentul centralei este chiar maxim, pt ca radiatoarele ar fi de-a dreptul gigantice. Eu consider ca aceste temperaturi (40/30) se preteaza exclusiv incalzirii prin pardoseala. Ati inteles acum de unde vine contradictia (si frustrarea clientilor care au "muscat-o") dintre "centrala in condensatie poate merge si cu radiatoarele vechi, eventual supra-dimensionate cu 10%)" si "centrala in condensatie asigura economii intre 20 si 40% fata de una clasica"? Cand auzi "intre 20 si 40% economie" te gandesti cam asa: "in cazul meu, hai sa nu fie 40%, poate nici 35%, da' macar la un 30% economie tot ma astept". Ei bine, daca pierderile caldura ti-s prea mari si/sau radiatoarele ti-s prea mici pt temperaturile de tur/retur de care ai avea nevoie, atunci astepti degeaba aceasta economie promisa de marketingul lor...

Concluzia mea:
* dimensionarea radiatoarelor (atentie: la temperatura exterioara de calcul aferenta zonei climatice in care va aflati!) nu este o chestie stricta, de precizie, de tipul corect-gresit, sau bine-rau. Se poate face intr-o plaja larga de valori de tur/retur, intre 70/60 si 45/35*C, cu conditia sa stim si sa ne asumam randamentul cemtralei pt anumite temperaturi exterioare. Noi trebuie de fapt sa alegem, in functie de buget si spatiul destinat radiatoarelor, de la ce temperaturi exterioare in sus vrem sa avem randament maxim, si, de asemenea, sa ne asumam acea temperatura exterioara sub care nu vom mai avea condensare. De aceea, este aproape obligatoriu ca o centrala cu condensare sa fie accesorizata cu o sonda externa de temperatura, in functie de citirile careia isi va alege singura anumite curbe de functionare, respectiv anumite temperaturi de tur/retur minime.
* dimensionarea radiatoarelor pt o centrala cu condensare NU merita facuta pt temperaturi de tur/retur mai mici de 55/45*C, asta insemnand un radiator ~dublu, ca lungime si putere, fata de 75/65*C)!...
* ...dar nici la temperaturi DE RETUR mai mari de 50*C (65/50 sau 60/50*C) pt zonele climatice I si II sau 55*C (70/55 sau 65/55*C) pt zonele climatice III-IV-V, deoarece am avea un randament al centralei peste 100% doar pt o treime, maxim jumatate din durata sezonului de incalzire, si randament de peste 103% doar 2-3 saptamani pe an, toamna si primavara. Mult prea putin, as zice eu!
=========================================================== ===========================================================