Cu un randament de peste 100 %, datorita recuperarii caldurii latente din vaporii de apa rezultati in urma arderii, prin condensarea lor, se pare ca acesta este viitorul centralelor pe gaz. Insa pt. asta, aceste centrale trebuie la "lucreze" cu temperaturi mici ale agentului termic, in comparatie cu centralele "clasice". Temperaturile de tur / retur nu ar trebui sa depaseasca valorile de 60/50 grade C. Peste aceste valori, centrala va functiona aproape ca si una clasica, iar investitia in ea nu ar mai fi asa de rentabila si nu ar mai avea loc acea dorita economie de combustibil, respectiv acea scadere vizibila a facturii de gaze, preconizata de utilizator. De fapt, cu cit aceste temperaturi de tur / retur sint mai mici, cu atit centrala este mai rentabila.
Insa "problema" este alta. Datorita temperaturilor mici ale agentului termic, acest tip de centrala nu prea "rimeaza" cu radiatoarele clasice. Si asta din cauza ca acestea, la astfel de temperaturi de lucru, ar trebui sa aiba niste dimensiuni care adeseori incomodeaza si / sau le fac sa fie inestetice. De aceea, aceste centrale cu condensare se preteaza mai degraba incalzirii prin pardoseala, unde e nevoie tocmai de temperaturi mici ale agentului termic, iar suprafata radianta este foarte mare.
Dar sa presupunem ca noi vrem tot radiatoare clasice. Abia acum apar adevaratele probleme (pt. cine nu se pricepe) : dimensionarea radiatoarelor. Zic "probleme" pt. ca vad pe forumuri tot felul de pareri : ba frustrati care afirma ca aceste centrale nu-si merita banii, din cauza ca mor de frig cu ele la temperatura lor optima de functionare, fiind nevoiti sa le "dea mai tare", si atunci ciu-ciu economie de gaz, ba naivi care intreaba daca pot sa-si racordeze o centrala termica cu condensare la vechea instalatie (tevi, radiatoare), dimensionata initial pt. 90/70 grade C temperatura de tur/retur. Toate aceste pareri / intrebari au la baza un singur aspect : NEcunoasterea modului de dimensionare a radiatoarelor clasice pt. temperaturile de lucru ale unei centrale termice cu condensare. Iar a te lua dupa diversi "mesteri" care iti recomanda un radiator mai mare cu vreo 20% fata de o centrala termica obisnuita poate sa fie gresit: depinde cit timp vrei sa functioneze cu condensare. Sau de la ce temperatura exterioara in jos vei fi nevoit sa functioneze fara condensare.
As dori sa punctez citeva aspecte importante, care se pare ca nu sint cunoscute indeajuns :
1. necesarul de caldura al unei camere depinde DOAR de pierderile de caldura ale camerei respective, si se obtine calculind cit mai exact aceste pierderi de caldura.
2. necesarul termic al unei camere NU depinde de temperaturile de tur / retur ale apei din instalatia de incalzire, NICI de tipul de combustibil folosit, si NICI de tipul centralei termice alese, insa depinde de temp. interioara a camerei.
3. temperaturile de tur / retur ale apei din instalatia de incalzire influenteaza doar cantitatea de caldura pe care o degaja un radiator de o anumita dimensiune : cu cit apa care il strabate are o temperatura mai mare, cu atit mai multa caldura emana radiatorul respectiv.
4. radiatorul ales trebuie sa furnizeze, la temperaturile optime de functionare ale centralei, o energie termica (cel putin) egala cu necesarul termic al camerei respective.
5. daca un radiator, la temperaturile de lucru ale unei centrale termice in condensare, furnizeaza de N ori mai putina caldura decit in cazul unor temperaturi mai mari ale agentului termic, nu inseamna ca lungimea lui trebuie sa fie de fix de N ori mai mare, pt. centrala cu condensare, decit cea suficienta pt. temperaturile de lucru mai mari.
Programul postat pe acest blog contine, in pagina Izolatia, explicatii si formulele de calcul pt. dimensionarea unui radiator, in functie de temperaturile de tur/retur dorite.
Cu toate acestea, va mai propun un alt fisier Excel, care trateaza exclusiv acest subiect, al calcularii dimensiunii unui radiator pt. o centrala termica in condensare. Astfel, cu ajutorul lui se pot calcula usor dimensiunile unui radiator pt. orice tip de centrala, respectiv pentru orice temperaturi de tur/retur/interior. De asemenea, se poate calcula caldura furnizata de un radiator la temperaturile de lucru x/y/z, cunoscindu-se puterea lui la temperaturile de lucru a/b/c. Si invers, adica se pot face transformari intre diverse temperaturi de lucru si diferite puteri ale radiatoarelor. Bineinteles, totul asortat cu explicatii si exemple, astfel incit sa contribuie decisiv la disparitia, de pe forumuri si nu numai, a nedumeririlor descrise mai sus ...
Later edit Octombrie 2021: Acum exista pe blog chiar 2 fisiere cu ajutorul carora puteti calcula cele descrise mai sus, in postare:
1). Unul dintre ele se numeste "Calculator de putere radiator pt diferite temp tur/retur/interior". Il puteti gasi, descarca si folosi gratuit accesand linkul: Calculator de putere radiator pt diferite temp tur/retur/interior
.
.
Nu ar strica sa cititi si acea postare, din 2012, pt eventuale lamuriri suplimentare!!! Eventual si comentariile ulterioare ale utilizatorilor la acea postare, la care am raspuns ...
2). Celalalt se numeste "Conversie puteri radiatoare". Il puteti gasi, descarca si folosi gratuit accesand linkul: Conversie puteri radiatoare
.
.
Este postat la un an si jumatate distanta in timp dupa fisierul anterior, si ofera o plaja mult mai larga de valori ale temperaturilor de tur/retur/interior pt care ofera rezultate corecte. Este potrivit pt simulari si comparatii!!!
PROGRAME în EXCEL - Gratis, Rapid și Precis! Calculați grosimea izolației termice, dimensiunea radiatoarelor, puterea centralei, volumul pufferului sau pasul serpentinelor pentru IPAT!
Bine ai venit pe acest blog!
Bine ai venit pe acest blog! Ca să afli repede dacă aici poți găsi răspunsurile pe care le cauți, te rog să parcurgi sumarul de mai jos. Aici vei găsi:
1). Informații utile din domeniu despre: hărți climatice și eoliene ale României, R'=Rc minim, centrale cu condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fontă, Delta T, respirația pereților, ventilația mecanică cu recuperare de căldură , formule de calcul etc.
2). Probabil cel mai complet și realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere, denumit Radia3 (fișier tip excel);
3). Un alt fișier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit și precis ca toate celelalte, pt o singură cameră, denumit ~CalculTermic~;
4). Un fișier a cărui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler;
5). Un fișier pentru dimensionarea încălzirii prin pardoseală cu agent termic (IPAT): ~Calcul IPAT conform EN 1264~;
6). Un alt fișier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE - nou!~;
7). Un fișier cu care poți calcula puterea reală a oricărui radiator pt orice temperaturi de Tur/Retur/Interior, plecând de la puterea lui la temperaturile de T/R/I date de producator: ~Conversie puteri radiatoare~.
8. Două fișiere care transformă pierderile de căldură prin zidărie cu sau fără izolație termică SAU prin tâmplărie de orice fel în bani economisiți pe lună/an sau în ani de recuperare a cheltuielilor / investiției.
9. Un fișier numit Economie prin pardoseală, sau Calcul grosime optimă a izolației sub IPAT care transformă pierderile de căldură în jos prin izolație ale unei pardosele cu IPAT în bani economisiți pe lună/an sau în ani de recuperare a cheltuielilor / investiției.
1). Informații utile din domeniu despre: hărți climatice și eoliene ale României, R'=Rc minim, centrale cu condensare, S.E.T., puffere, radiatoarele vechi din fontă, Delta T, respirația pereților, ventilația mecanică cu recuperare de căldură , formule de calcul etc.
2). Probabil cel mai complet și realist program GRATUIT pt calcule termice, pt 12 camere, denumit Radia3 (fișier tip excel);
3). Un alt fișier pt calcul termic, altfel structurat dar la fel de gratuit și precis ca toate celelalte, pt o singură cameră, denumit ~CalculTermic~;
4). Un fișier a cărui denumire spune tot: Calcul volum Puffer & Boiler;
5). Un fișier pentru dimensionarea încălzirii prin pardoseală cu agent termic (IPAT): ~Calcul IPAT conform EN 1264~;
6). Un alt fișier a carui denumire spune tot: ~Calcul termic SERE - nou!~;
7). Un fișier cu care poți calcula puterea reală a oricărui radiator pt orice temperaturi de Tur/Retur/Interior, plecând de la puterea lui la temperaturile de T/R/I date de producator: ~Conversie puteri radiatoare~.
8. Două fișiere care transformă pierderile de căldură prin zidărie cu sau fără izolație termică SAU prin tâmplărie de orice fel în bani economisiți pe lună/an sau în ani de recuperare a cheltuielilor / investiției.
9. Un fișier numit Economie prin pardoseală, sau Calcul grosime optimă a izolației sub IPAT care transformă pierderile de căldură în jos prin izolație ale unei pardosele cu IPAT în bani economisiți pe lună/an sau în ani de recuperare a cheltuielilor / investiției.
duminică, 17 august 2008
sâmbătă, 9 august 2008
1907
Nu, nu e vorba despre rascoala din 1907, ci de celebrul STAS 1907, cu subcapitolele sale 1, 2 si 3.
Insa atentie : cica doar pe vremuri se numea STAS (asta vine de la STAndard de Stat), iar mai nou se numeste SR ( asta vine de la Standard Roman), ultima versiune fiind elaborata in anul 1997.
Scriu acest articol ca urmare a faptului ca vad tot mai multe cautari pe net, legate de acest subiect. "Vad" in sensul ca, avind cont la Google Analytics, observ ca tot mai multe vizite pe blog imi vin in urma unor cautari legate de "STAS 1907". Si, cum zice Margineanu in "Ma iubeste femeile", "Eu nu stiu de ce, da' ... cred ca-i de bine". Adica e bine ca din ce in ce mai multi oameni sint interesati sa afle ce prevede acest STAS ... pardon, acest SR, pt. a afla cum e cu pierderile de caldura, cu calculul necesarului termic si cu dimensionarea caloriferelor. Bravo lor ! Insa acum trebuie sa le dau si vestea proasta : NICAIERI pe net nu veti putea gasi / citi / studia / downloada acest SR ca atare. Veti gasi doar referinte la acesta. [Totusi, vezi finalul articolului]. Si asta din cauza ca ASRO (= Asociatia de Standardizare din Romania), cea care l-a elaborat, i-a pus un pret cam piperat, dupa umila mea parere, facindu-l accesibil doar firmelor din domeniu, nu si publicului larg ( desi am vazut recent ca pretul a scazut binisor, de la ultima mea vizita pe site-ul lor). Insa, pe linga asta, aceste SR-uri intra sub incidenta legii drepturilor de autor, asa ca publicarea lor neautorizata se sanctioneaza ca atare. Am cautat si eu pe vremuri la greu pe net acest STAS 1907 (actual SR 1907), si n-am reusit sa-l vad la fata. Partea haioasa este ca, dupa ce am facut rost cu greu de el (imprumut), intrigat de faptul ca nicaieri nu-l gasesti pe net, moca, am vrut sa-l postez pe blog, sa-l dau la tot poporul. Abia in ultima clipa m-am dumirit si eu care e treaba, si m-am potolit urgent, evident. Asa ca, fratilor, cei care doriti sa-l cumparati, sariti cu banul la ASRO. Sau, daca chiar NU vreti asta, mai aveti 2 solutii, la fel de celebre din show-urile TV : "intreaba publicul" sau "suna un prieten" :).
Insa trebuie sa va mai dau o veste proasta, majoritatii dintre voi : chiar daca faceti rost de el, probabil ca o sa va prindeti urechile! Studierea, intelegerea si aplicarea lui corecta va dura probabil mai mult decit ridicarea casei voastre. "Eu nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant", zicea Mircea cel Batrin, in versul lui Eminescu, insa daca programul meu vi se pare greu de inteles si de lucrat cu el, inseamna ca nu are rost sa dati banii pe acest SR. Ma amuza cautari cu Google de genul "formula de calcul calorifere" (le vad in Google Analytics), de parca s-ar astepta ca aceasta formula sa fie de forma: "a plus b ori c supra d" ! Si gata, am rezolvat problema caloriferelor ! Din pacate, realitatea este cu totul alta, iar formulele sint mult mai "stufoase"...
Mai nou, il puteti vizualiza accesind linkul de mai jos. Pina cind, nu stiu...
http://www.scribd.com/Said_HMD/d/34132380-SR-1907-1.
Insa atentie : cica doar pe vremuri se numea STAS (asta vine de la STAndard de Stat), iar mai nou se numeste SR ( asta vine de la Standard Roman), ultima versiune fiind elaborata in anul 1997.
Scriu acest articol ca urmare a faptului ca vad tot mai multe cautari pe net, legate de acest subiect. "Vad" in sensul ca, avind cont la Google Analytics, observ ca tot mai multe vizite pe blog imi vin in urma unor cautari legate de "STAS 1907". Si, cum zice Margineanu in "Ma iubeste femeile", "Eu nu stiu de ce, da' ... cred ca-i de bine". Adica e bine ca din ce in ce mai multi oameni sint interesati sa afle ce prevede acest STAS ... pardon, acest SR, pt. a afla cum e cu pierderile de caldura, cu calculul necesarului termic si cu dimensionarea caloriferelor. Bravo lor ! Insa acum trebuie sa le dau si vestea proasta : NICAIERI pe net nu veti putea gasi / citi / studia / downloada acest SR ca atare. Veti gasi doar referinte la acesta. [Totusi, vezi finalul articolului]. Si asta din cauza ca ASRO (= Asociatia de Standardizare din Romania), cea care l-a elaborat, i-a pus un pret cam piperat, dupa umila mea parere, facindu-l accesibil doar firmelor din domeniu, nu si publicului larg ( desi am vazut recent ca pretul a scazut binisor, de la ultima mea vizita pe site-ul lor). Insa, pe linga asta, aceste SR-uri intra sub incidenta legii drepturilor de autor, asa ca publicarea lor neautorizata se sanctioneaza ca atare. Am cautat si eu pe vremuri la greu pe net acest STAS 1907 (actual SR 1907), si n-am reusit sa-l vad la fata. Partea haioasa este ca, dupa ce am facut rost cu greu de el (imprumut), intrigat de faptul ca nicaieri nu-l gasesti pe net, moca, am vrut sa-l postez pe blog, sa-l dau la tot poporul. Abia in ultima clipa m-am dumirit si eu care e treaba, si m-am potolit urgent, evident. Asa ca, fratilor, cei care doriti sa-l cumparati, sariti cu banul la ASRO. Sau, daca chiar NU vreti asta, mai aveti 2 solutii, la fel de celebre din show-urile TV : "intreaba publicul" sau "suna un prieten" :).
Insa trebuie sa va mai dau o veste proasta, majoritatii dintre voi : chiar daca faceti rost de el, probabil ca o sa va prindeti urechile! Studierea, intelegerea si aplicarea lui corecta va dura probabil mai mult decit ridicarea casei voastre. "Eu nu voi ca sa ma laud, nici ca voi sa te-nspaimant", zicea Mircea cel Batrin, in versul lui Eminescu, insa daca programul meu vi se pare greu de inteles si de lucrat cu el, inseamna ca nu are rost sa dati banii pe acest SR. Ma amuza cautari cu Google de genul "formula de calcul calorifere" (le vad in Google Analytics), de parca s-ar astepta ca aceasta formula sa fie de forma: "a plus b ori c supra d" ! Si gata, am rezolvat problema caloriferelor ! Din pacate, realitatea este cu totul alta, iar formulele sint mult mai "stufoase"...
Mai nou, il puteti vizualiza accesind linkul de mai jos. Pina cind, nu stiu...
http://www.scribd.com/Said_HMD/d/34132380-SR-1907-1.
luni, 14 iulie 2008
Pledoarie
Pe diverse forumuri, posteaza adesea diversi specialisti, cu o experienta mai mica sau mai mare, convinsi ca au o metoda "beton" de calcul termic pt. o camera, bazata pe anumiti indici, in watti pe metru cub. Mai toti acesti indici se invirt in jurul deja celebrei valori de 50 W/mc. Unii recomanda 35-50 W/mc, altii 40-60 W/mc, iar altii 60-70 W/mc. Si aproape toti detaliaza astfel: valoarea mica e pentru camere (bine) izolate, cu maxim un perete exterior, iar cea mare e pentru camere la bloc, pereti (beton) fara izolatie, eventual ultimul etaj, 2 pereti exteriori pe colt etc sau ... pur si simplu pt. bai. Pe cine sa mai crezi, dupa cine sa te mai iei ??? Mai ales ca respectivii specialisti iti servesc reteta lor fara sa te intrebe, adica fara sa ia in calcul, o multime de date concrete care au o mare pondere in stabilirea unui necesar termic real si corect ... Sint tare curios citi dintre acesti specialisti au studiat cu adevarat aceasta problema? Sau citi dintre ei au vazut macar (ca sa nu zic studiat) un STAS 1907, cu toate variantele lui. Cred ca mult prea putini, din pacate ... Pt. ca acolo ar fi vazut ca in aceste calcule intervin o multime de variabile posibile pt. o anumita camera, fiecare dintre ele cu o pondere mai mica sau mai insemnata asupra rezultatului final. Iar valorile in W/mc pot varia intre 20 si peste 100, si asta fara a subdimensiona radiatorul, ci pur si simplu luind in calcul, in mod corect, toate aceste variabile. Chiar daca in anumite cazuri valorile lor se potrivesc cu cele calculate corect, este gresit sa ne bazam pe ele indiferent de situatia concreta a camerei. E adevarat ca azi, mai toti cei care isi pun problema necesarului de caldura al unei camere au aflat importanta unei izolatii termice si investesc, mai mult sau mai putin, in asa ceva. Astfel, pericolul subdimensionarii unui radiator, urmind valorile avansate de acesti specialisti, este tot mai mic, fara insa a disparea in intregime. Din pacate, la fel de mult creste posibilitatea de a supradimensiona radiatoarele in mod inutil. Ceea ce conduce la cheltuieli in plus, la fel de inutile, pe radiatoare mai mari si implicit pe o centrala mai puternica. Cheltuieli de care nimanui nu-i pasa, pt. ca sint din banii dvs, ai beneficiarului acestor sfaturi. E adevarat, va fi cald in casa (asa se apara acesti specialisti), insa la fel de cald ar putea fi si daca veti cheltui cu citeva zeci - sute de Euro mai putin, pe radiatoare si centrala, facind in prealabil un calcul termic realist pt. intreaga locuinta, mai ales daca ati investit in izolarea ei termica. La 4-5-6 radiatoare poate nu conteaza asa de mult, insa la o vila cu 10-15-20 de radiatoare e vorba de bani buni, nu gluma ... Si sint convins ca nimanui nu-i convine ca, dupa ce a cheltuit o caruta de bani pe o izolatie termica cit mai buna a casei (polistiren, vata, gips-carton, termopane ca lumea, manopera etc), sa dea pe radiatoare si centrala la fel de mult ca si cind casa NU ar fi izolata. De ce sa cheltuim bani de 2 ori pe acelasi lucru ? In fond, de asta izolam termic locuintele, ca sa reducem cheltuielile ulterioare legate de asigurarea confortului termic in ele. Cheltuieli care includ si achizitionarea radiatoarelor si a centralei termice, nu? De ce sa iei in calcul 60 W/mc, cind poate iti sunt suficienti 30 ?
Sa fim bine intelesi : realizarea unui calcul termic realist si corect pt. o camera/locuinta nu inseamna automat radiatoare mici si cheltuieli mici!!! Insa te scuteste de viitoare posibile necazuri: radiatoare sau centrale prea mici sau prea mari, adica lipsa confortului termic dorit sau cheltuieli aiurea, inutile. Insa tocmai din aceasta dilema provine tendinta multora de a supradimensiona instalatia termica: decit frig in casa, mai bine mai dau aiurea niste bani, habar n-am ce suma (ca daca as sti, poate n-as mai fi de acord), numai sa fiu sigur ca nu rabd de frig. Iar mesterii care fac calcule termice dupa ureche, abia asteapta sa iti spuna, plini de prefacuta grija fata de tine : "Las' pe mine, sefu'! Daca ti-o fi frig la iarna, sa nu-mi spui mie pe nume!". Insa un calcul termic corect va ofera tocmai garantia ca NU veti pati nici una, nici alta, si nici nu veti fi la cheremul lui nea Mesteru', pe care oricum il doare in basca de cheltuielile voastre ...
Sa fim bine intelesi : realizarea unui calcul termic realist si corect pt. o camera/locuinta nu inseamna automat radiatoare mici si cheltuieli mici!!! Insa te scuteste de viitoare posibile necazuri: radiatoare sau centrale prea mici sau prea mari, adica lipsa confortului termic dorit sau cheltuieli aiurea, inutile. Insa tocmai din aceasta dilema provine tendinta multora de a supradimensiona instalatia termica: decit frig in casa, mai bine mai dau aiurea niste bani, habar n-am ce suma (ca daca as sti, poate n-as mai fi de acord), numai sa fiu sigur ca nu rabd de frig. Iar mesterii care fac calcule termice dupa ureche, abia asteapta sa iti spuna, plini de prefacuta grija fata de tine : "Las' pe mine, sefu'! Daca ti-o fi frig la iarna, sa nu-mi spui mie pe nume!". Insa un calcul termic corect va ofera tocmai garantia ca NU veti pati nici una, nici alta, si nici nu veti fi la cheremul lui nea Mesteru', pe care oricum il doare in basca de cheltuielile voastre ...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)