În prima parte a postării "Grosimea optimă a izolației termice sub o instalație IPAT", pe care o puteți revedea AICI , ne-am lămurit că programul "Calcul IPAT conform EN 1264", pe care il puteți descarca de aici , oferă rezultate corecte, verificabile fizic, și că se pot face cu ajutorul lui o mulțime de simulări interesante. Și asta vom face mai departe.
Dar să lămurim mai întâi aparenta anomalie de care am pomenit la finalul primei părți apostării! Și anume, cum poate să fie mai mare căldura pierdută în jos în cazul în care sub camera cu IPAT se află o altă cameră cu temperatura interioară tot de 20 de grade Celsius, față de cazul în care sub IPAT avem placă de sol și pământ la 5*C? Evident, în cazul în care nu avem nici un fel de izolație nici sub serpentine și nici sub planșeu sau placă. Ei bine, explicația este simplă: în cazul în care avem o altă cameră sub IPAT, transferul termic se face doar prin planșeul din beton armat, până la camera de dedesubt.
Dar în cazul în care avem placă pe sol sub IPAT, transferul termic se consideră că are loc atât prin placă cât și prin stratul de pământ dintre placă și pânza freatică !!! Vedeți valorile Ru din celulele K22 și O22. Rezistența termică a materialelor de sub serpentinele IPAT este mult mai mare în cazul plăcii pe sol, căci se adaugă și cei câțiva metri de pământ până la stratul de apă freatică. În lipsa oricărei izolări termice în ambele cazuri, se pierde la fel de multă căldură spre sol ca și spre o altă cameră dacă notăm aproximativ 1,9 metri de pământ până la pânza freatică în celula O19. Dacă sub casă nu există nici un strat de apă freatică, sau dacă se află la o adâncime mai mare de 7 m, atunci în celula O19 se notează 7 metri. Caz în care se pierde în jos spre sol de 3 ori mai puțină căldură decât spre o altă cameră încălzită. Deci această valoare este foarte importantă în cazul IPAT.
Oarecum similar cu fișierele "Economie prin zidărie" de aici și "Economie prin tâmplărie" disponibil aici , am creat un alt fișier excel, pe nume "Economie prin pardoseală", cu care putem aprecia rentabilitatea izolațiilor termice în cazul încălzirii prin pardoseală, adică făcând comparații între prețul și grosimea lor, pentru reducerea cât mai mult a pierderilor de căldură în jos. Astfel, puteți face simulări atât cu diferite materiale izolatoare ca proprietăți termice și preț pe metru pătrat, cât și cu grosimi diferite.
Concluziile sunt interesante!!!
Cea mai importantă este că, în general, la noi, se izolează sub serpentinele încălzirii prin pardoseală cu grosimi de polistiren mult mai mici decât ar fi nevoie!!! 3-5 cm la parter și 2-3 cm la etaj este FOARTE PUȚIN !!!
Cu o izolație termică groasă sub serpentine, puteți reduce debitele de agent termic prin conducte! Pt ca nu ar mai fi atâta apă plimbată prin țevi doar pt a transporta căldura care se pierde în jos, spre alte camere sau spre sol. Iar debite mici prind bine atunci când suma debitelor prin toate circuitele IPAT depășește debitul maxim al pompei centralei termice, caz în care aveți neapărat nevoie de o pompa suplimentară. Altfel, puteți să vă bazați doar pe pompa cu care este dotată centrala termică.
Exemple:
Dacă sub IPAT avem o altă cameră, și considerăm pierdere efectivă de căldură în jos doar 50% din căldura care se duce în camera de dedesubt: diferența de preț dintre un polistiren EPS150 de 2 cm grosime sub serpentine și unul de 10 cm grosime o amortizezi in doar 10 ani!!! O casă se presupune că va fi folosită mult mai mult timp. Deci în timp vei ieși cu siguranță pe plus! Să presupunem că sub planșeu există și un strat de polistiren de 2 cm grosime (fie el și EPS60...) pus pe fundul cofrajului pentru planșeu: în doar 11 ani ai amortiza diferența de preț între un EPS150 sub serpentine de 2 cm și unul de 5 cm grosime. Dacă vorbim de EPS120: în 8 ani. Cu XPS: în 13 ani... Pe scurt, sub un IPAT la etaj, aș recomanda MINIMUM 8 cm în total (toți 8 sub serpentine, sau minumum 2-3 cm pe tavanul camerei de dedesubt și minimum 5 cm chiar sub serpentine) !!!
Dacă acea cameră de dedesubt este un beci, sau un spațiu tehnic nelocuit și neincălzit, sau un garaj, în care sunt, sa zicem, 10*C, atunci diferența dintre 2 și 5 cm sub serpentine o "recuperezi" în doar 4 ani !!! Între 2 cm și 15 cm în 9 ani... De-asta ar trebui izolate temeinic tavanele încăperilor mai reci, deasupra cărora sunt camere încălzite cu IPAT! Asta ca să nu mai zicem că sunt cazuri în care chiar nu vrem să pierdem căldură spre camera de dedesubt, adică nu vrem sa o încălzim, așa că ar trebui să notăm în celula V23 din pagina Calcule un procent de 100% pierderi de căldură în jos, care ar reduce și mai mult perioada de amortizare a investiției inițiale, respectiv ar crește grosimea stratului de izolație termică care ar merita pus.
Dacă sub IPAT avem placa pe sol, și nu avem izolație sub placă, și avem 2 m până la apa freatică: diferența dintre un EPS150 de 5 cm grosime, cât se pune astăzi oarecum uzual și ușor maximal, și unul de 10 cm grosime, o amortizezi in 6 ani!!! Dacă ai 4 m de sol până la pânza freatică, în 10 ani, iar dacă ai 7 m, în 17 ani. Dacă însă ai pus și 10 cm de polistiren sub placă, atunci diferența dintre 5 și 10 cm sub serpentine se vor recupera în: 2m în 15 ani, 4m în 19 ani și 7m în 26 ani. Vă invit să faceți orice fel de simulări doriți, cu orice fel de date...
Pe scurt, pt IPAT la parter pe sol, aș recomanda minimum 12-15 cm în total (sub serpentine + în/sub placa pe sol)!!!
Interesant!!! Recunosc că aceste grosimi de strat izolator anti-pierderi de căldură în jos, rezultate din aceste simulări, sunt chiar mai mari decât aș fi crezut și aș fi recomandat...
Mențiuni:
* ATENȚIE!!! Toate aceste perioade de amortizare a investiției inițiale expuse mai sus, rezultate din calcule, pot fi mai mici sau mai mari, în funcție de o mulțime de detalii și factori specifici situației dvs particulare, pe care puteți să-i luați în calcul în acest fișier. Posibilitățile extinse de a lua în calcul o mulțime de date de intrare concrete specifice fiecărui utilizator în parte, este un mare atu al acestui program!!! Așa că, atenție!, NU luați exemplele de mai sus ca fiind universal valabile, în orice condiții !!! Au fost calculate cu date de "intrare" adiționale care poate vouă nu vi se potrivesc, de genul: 9 luni sezon de încălzire (zonele climatice 4 și 5, poate și 3); 75 W/mp necesar termic real (la temperatura exterioara conform zonei climatice); țeavă de 17 mm; ecart de 4*C, șapă de 45 mm etc etc etc !!! Așa că vă invit pe fiecare să vă faceți simulările proprii!!!
* Uneori, în anumite situații, la diferența dintre o izolație termică complet lipsă, inexistentă, și una de 30-50 cm, poate rezulta din calcule o perioadă de amortizare suspect de mică!!! Nu cred că este o greșeală nici a stasului, nici a programului! Pur și simplu, situațiile respective se plasează aproape de sau peste limitele acceptabile ale metodei de calcul. Încercați să simulați calcule în situații cât mai realiste și mai aproape de adevăr... :) * Cred că am mai specificat și cu alte ocazii: atunci când vreți să faceți calcule termice concrete, realiste și corecte, la temperatura MEDIE a întregului sezon de încălzire pt zona dvs, atunci va trebui să "mergeți" în pagina Culise (atât în programul Radia3, cât și în CalculTermic), la zona M43 - Q46!!! Acolo, puteți nota orice alte temperaturi la orice zonă climatică, doar să nu vă încurce :) Adică: dacă vă interesează zonele climatice 1-3, atunci faceți modificările dorite la zonele climatice 4 și 5 și notați acolo temperaturile medii de iarna cu care vreți să faceți calculele/simulările pt zonele 1, 2 sau 3. Iar dacă locuiți în zonele climatice 4 sau 5, atunci faceți modificările dorite la zonele climatice 1, 2 sau 3 și notați acolo temperaturile medii de iarna cu care vreți să faceți calculele/simulările pt zonele climatice 4 sau 5. Astfel, în pagina Camere, când veți selecta orice zonă climatică, se va afișa temperatura din tabelul respectiv din pagina Culise, pe care tocmai l-ați modificat așa cum v-a convenit!!!
Nimic mai simplu :))
Economie prin pardoseală, sau Calcul grosime izolație sub IPAT
1,5 MB, fișier pt calcul rentabilitate grosime vs. preț la izolația termică sub IPAT; economie în ani și în bani prin izolație sub șapa cu IPAT
