Despre respiratia peretilor

Salut, Iulia.
Atit de aprig, si de abrupt, si de provocator, a fost comentariul tau, incit am decis sa-ti raspund punctual, pe indelete. Si pt ca apreciez faptul ca ma critici NE-anonim (apropo, frumoase poze, excursionisto!), m-am hotarit sa-ti dedic un intreg articol pe blog. Daca vrei, ia-o ca pe un cadou de 8 martie, de Ziua Femeii, din partea mea. La Multi Ani tie, precum si tuturor doamnelor si domnisoarelor din vietile noastre, ale barbatilor, cele care ne criticati constructiv si ne ajutati sa fim mai buni!

Redau mai jos comentariul Iuliei, pt cei care, in viitor, vor accesa aceasta postare direct, fara a mai trece prin comentariile postarii "Izolatie exterioara polistiren 3-5 cm: o gluma ?", spre care ofer acest link, pt orice eventualitate.

"Da, am citit ce ati scris, inainte de a da retete pe net oamenilor, ar trebui sa va documentati serios. Nu este de gluma cu lucrurile acestea. Unii oameni studiaza de ce si cum se face, iar altii emit pareri nedocumentate pe net. Ar trebui sa vorbiti si de permeabilitatea la vapori a polistirenului si a altor materiale. Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca el are o permeabilitate mai mica la vapori decat caramida..astfel, peretele nu va putea respira dinspre interior spre exterior, mai pui si un finisaj exterior impermeabil si aia e. In concluzie, apare condensul de multe ori ( in combinatie si cu geamurile termoizolante, nu mai zic de raul acre se face cladirilor vechi, prin placarea cu polistiren. Vata e o solutie mult mai buna pt caramida. Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite."

Si acum, raspunsul meu la comentariul Iuliei, evident insotit de alte intrebari, la care o invit sa-mi raspunda, daca va vrea, tot printr-un comentariu la acest articol (multumesc anticipat!)

1. Care sunt retetele si parerile alea nedocumentate care te-au deranjat atat de tare?
2. De ce crezi ca parerile mele (sau ale altora), care nu coincid cu ale tale, se datoreaza obligatoriu unei documentari... neserioase?
3. Ai citit si alte articole de pe blog, sau doar pe asta? Ai vazut cind a fost scris? La 11 aug. 2007! La inceput(uri)...!!!
4. Ai incercat programul/fisierul Radia3? Ti se pare o gluma?
5. Zici: "Nu trebuie tinut cont numai de indicii termici dar si de permeabilitatea la vapori a materialelor si a sistemelor de termoizolare alcatuite". Intru totul de acord. Dar eu mai intreb: oare de pret trebuie tinut cont? Tare sint curios daca ai avut vreodata tangenta cu domeniul vanzarilor, si daca ai patit vreodata sa te "spargi" in explicatii si recomandari savante catre vreun client, pt ca in cele din urma sa cumpere din alta parte marfa mai ieftina si evident de o calitate mai proasta.
6. Polistirenul este cel mai ieftin izolator termic. Normal ca se foloseste cel mai des! Atit la noi, cit si in toata Europa. Si asta de ani de zile, la fel ca si acum! Atita doar ca, avind in vedere nivelul de trai al celor din vest, procentul celor care isi permit sa izoleze la exterior cu vata minerala bazaltica este (mult) mai mare decit la noi...
7. Vata minerala bazaltica are 3 mari avantaje fata de polistiren: rezistenta in timp (durata de viata, unii zic 50 de ani, altii nelimitat), incombustibilitatea (nu arde si nu intretine arderea; clasa de protectie la foc A1) si respirabilitatea = permisivitatea la vaporii de apa. Dar tu te intrebi de ce mai folosim polistirenul? Prin analogie, toata lumea stie ca un Mercedes are (cel putin) 3 mari avantaje fata de Dacia. Oare de ce vedem pe strazi mai multe Dacii decit Mercedesuri? Oare de ce se vind Daciile inclusiv in Germania, patria Mercedesurilor? Indraznesc sa raspund: pt ca, desi au unele lipsuri, acestea fac ceea ce promit sa faca, la un pret acceptabil: sa te duca de colo pina colo, in conditii decente. Asa si cu polistirenul: dezavantajele lui se stiu, si le asuma fiecare cumparator, si se pot compensa, iar el iti ofera o izolatie termica buna, la cel mai mic pret.
8. Vata minerala bazaltica pt fatade tencuite (de densitate mare) este de aproximativ 2,5 ori mai scumpa (acum in RO) decit polistirenul expandat EPS80 (recomandat pt termoizolare exterioara de catre toti marii producatori din domeniu, gen Austrotherm, Caparol, Adeplast etc), la ACEEASI grosime. Concret, aproximativ 50 lei/mp la vata, fata de sub 20 lei/mp la EPS80, ambele la grosimea de 10 cm! In conditiile in care izoleaza termic cam la fel, se pun in opera cam la fel, iar accesoriile costa cam la fel (poate un pic mai scumpe pt vata!). Iar intre vata de 5 cm si polistiren de 10 cm grosime, eu prefer si recomand polistirenul de 10 cm.
9. Dintre toate cladirile din Romania izolate la exterior cu polistiren, majoritatea nu au nici un fel de probleme ulterioare (ele sau locatarii lor). Cum iti explici acest lucru? Asta indiferent din ce este alcatuit zidul exterior. Da, este clar ca exista si probleme, ca peste tot! Dintre cele care au probleme (gen igrasie, mucegai, aer inchis, etc), o buna parte datoreaza acest lucru punerii defectuoase in opera a termosistemului (greseli de montaj, punti termice, materiale nerecomandate pt astfel de lucrari etc). Iar o alta buna parte dintre cei cu probleme NU si-au / NU li s-a dimensionat corect grosimea stratului izolator. De ex: strat izolator prea subtire tinind cont de alcatuirea peretilor exteriori, care se poate traduce prin faptul ca temperatura suprafetei interioare a peretilor exteriori este (prea) mica comparativ cu gradul de saturare cu vapori de apa a aerului interior => umiditate excesiva => condens => mucegai. Pe scurt, marea majoritate a celor care au probleme in urma izolarii termice exterioare cu polistiren, fac sau au facut greseli mai mult sau mai putin grave in ceea ce priveste dimesionarea, punerea in opera sau comportarea corecta vizavi de termosistemul aplicat (+ ferestre termopan etanse).
10. Aerisirea incaperilor locuite este foarte importanta, chiar si la cladirile neizolate, pt aport de aer proaspat si eliminarea umezelii. Ideal ar fi sa se faca mecanizat, cu recuperare de caldura. Insa orice schimb de aer / vapori de apa cu exteriorul inseamna de fapt pierderi de energie. Ori noi tocmai asta incercam sa impiedicam / minimizam prin termoizolarea cladirilor. NU SUNT de acord nici cu extrema cealalta, si anume recomandarea de a aerisi casa de 2 ori pe zi, cu geamurile larg deschise, cite o jumatate de ora. Este mult prea mult, mai ales daca este foarte frig afara. Pt o camera de locuit de dimensiuni medii, de 4/4 m, cu o fereastra aproape indiferent cat de mica/mare, deschiderea ei timp de 3 minute, cand afara sint cel mult 0*C, duce la inlocuirea intregului volum de aer al camerei cu un aer nou, curat, din afara. Este suficient!!!
11. Zici ca: "Polistirenul nu e compatibil cu caramida, de pilda, pentru ca el are o permeabilitate mai mica la vapori decat caramida". Asa, si ?!?! E mai compatibil cu BCA-ul? Sau cu betonul? Nici vorba! Si totusi, o multime de cladiri din caramida, mai veche sau mai noua, din toata Europa, au fost termoizolate cu polistiren expandat, si sunt bine-mersi. La fel, cladiri din BCA, sau din beton... Eu cred ca e la fel de important si cum faci, nu doar ce si unde faci.
12. Daca in urma experientei si cunostintelor mele indraznesc sa emit pareri sau sa dau sfaturi, nu inseamna ca oblig pe cineva sa fie de acord cu ele sau sa le urmeze.
13. Dupa parerea mea, chestia asta cu "respiratia peretilor" seamana cu alta manie moderna, si anume cea legata de "produse naturale, fara E-uri". E pe buzele tuturor, toti se preocupa de asta, toti cauta si doresc asta. Ca raspuns, toti producatorii (indiferent ce produc) pun pe ambalaj cuvintul "natural" sau "ecologic", intr-un context sau altul, ca sa dea bine. Atata doar ca produse 100% naturale nu prea exista, sunt greu de gasit si evident ca pretul lor este mult mai mare. Un sfert adevar, trei sferturi marketing! Nu e nimic rau in a incerca sa maninci natural; e rau doar atunci cind faci o manie din asta. Am auzit intr-un magazin o cucoana zicand vanzatoarei: "As dori un suc, dar sa fie natural. Dati-mi va rog un Cappy de portocale". Ce sa mai zic? Sigur avea acasa pereti care respira...
14. Reproduc un comentariu la un articol de pe spatiulconstruit.ro, care dezbatea acelasi subiect, al permisivitatii la vapori a cladirilor: "Circulatia aerului prin materiale de constructii, duce inevitabil la PIERDERE de ENERGIE; de aceea se izoleaza constructiile la exterior si mai nou si la interior, pentru ca acest transfer de aer care contine si vapori de apa sa fie cat mai redus. Chiar daca izolam UNIFORM si fara punti termice o casa cu peste 40-50 cm grosime de EPS, tot va fi o mica pierdere de energie, insa posibilitatea formarii condensului este exclusa. Grosimea cea mai mare pe care am realizat-o a termoizolatiei unei constructii, a fost la o cladire de birouri , unde la pereti am utilizat 40 cm de EPS , iar la Pod am montat 65 cm. Pe parcursul a 4 ani de exploatare a cladirii, nu am vazut urme de condens, iar consumul de energie total-incalzire si ventilatie cu recuperare de caldura, nu a depasit 1200- 1500 lei /luna. Suprafata constructiei este de 2.400 mp. Sistemul de ventilare functioneaza zilnic la capacitati de 2400-2700 mc aer/h; vara si iarna, aerul este racit-incalzit cu o PC, care utilizeaza agentul termic de la o adancime de 120m. Incalzirea prin pardoseala pe timpul iernii se executa cu o centrala pe gaz de capacitate 50 Kw. Pentru detalii referitoare la circulatia aerului si a vaporilor de apa prin materialele de constructii, rog vizionati pe You Tube polyoretan/celuloza si vata minerala. Polyoretanul poate fi inlocuit cu EPS . Am participat la cateva Conferinte internationale organizate de Institutul de case Passive din Germania (in perioada 2003-2009) si nu am auzit la nici o prezentare ca ,,PERETII RESPIRA,, !. Cu stima Marin"
15. Probabil ca disputa asta, referitoare la necesitatea respiratiei peretilor, nu se va stinge prea curind. Este alimentata de mult marketing si de multe interese. Ambele tabere au multi fani, fiecare cu cunostintele lui si cu experienta lui personala. Este aproape la fel ca disputa BCA - caramida. Eu prefer o abordare mai putin transanta: orice material de constructie prezinta avantaje si dezavantaje. Daca avantajele sint certe si suficient de mari, iar pretul nu este prohibitiv, merita folosit. Iar dezavantajele folosirii lui ni le asumam si incercam sa le minimizam efectele.