Salut, prieteni!
Singurul program din portofoliu care nu era facut dupa vreun stas concret, ci după ce au inteles “alții” din acel stas, era cel pt incalzirea prin pardoseala. Varianta veche de pe blog, de acum cativa ani, desi am imbunatatit-o cat am putut (4 circuite pe camera, prezenta tubului cu diametrul de 17 mm, posibilitatea de a seta lungimea maxima a unui circuit in functie de grosimea tubului etc), imi tot dadea cu virgula, iar rezultatele erau oarecum dubioase, asa ca nu am mai postat-o. Acum, cu stasul in fata, imi dau seama ca asa si era!
Ei bine, am terminat in sfarsit programul dedicat calcularii lungimii, pasului, debitului si ecartului de temperatura pt circuitele IPAT (Incalzire in Pardoseala cu Agent Termic)! Dar nu dupa ureche sau dupa diverse metode de calcul mai mult sau mai putin simpliste de pe net, ci chiar conform stasului european EN 1264, valabil si in Romania!
In sfarsit, se poate tine cont de toate datele posibile! Si ceea ce este cel mai frumos, este ca pe toate le puteti modifica chiar voi:
• Grosimea tubului (intre 14 si 22 mm diametru exterior).
• Grosimea peretilor tubului folosit (in general 2 mm).
• Conductivitatea termica lambda a materialului din care este facut peretele tubului.
• Grosimea sapei de deasupra tubului (recomandat 45 mm).
• Conductivitatea termica lambda a sapei aditivate de deasupra tubului (uzual 1,2 W/mK).
• Grosimea, lambda si tipul izolatiei termice de sub serpentine (cu nuturi sau fara).
• Ce se afla sub planseul cu IPAT: o alta incapere, cu o anumita temperatura, sau placa pe sol.
• Temperaturile maxime admise atat ale agentului termic pe tur, cat si ale finisajului pardoselei.
• Rezistenta termica a finisajului pardoselei (gresie-parchet-mochete etc).
• Tipul camerei sau zonei de camera: de stationare, de tranzit sau baie.
• Temperatura interioara a camerei.
• Lungimea maxima a unui circuit, in functie de grosimea tubului folosit.
• Distanta de la serpentina la D/C (distribuitor / colector).
• Diferenta de temperatura dintre tur si retur: ecartul, sau caderea (“drop”) de temperatura.
• Temperatura de tur, generala, pt toate circuitele unui D/C.
Astfel, puteti face rapid simulari de calcule cu orice combinatie de date si de setari posibile!
Ca mod de lucru:
• se alege incaperea cu cel mai mare necesar termic specific (adica pe metrul patrat) q max, cu exceptia BĂILOR !!! Nu cum zice Ov--t--p pe net, intr-un pdf, probabil din greseala: "cu exceptia camerelor"!!! Atentie! Necesarul termic specific (pe mp) = necesarul termic pe METRUL CUB (cel uzual) ÎNMULȚIT cu inaltimea camerei! Astfel, la un necesar termic de 40 W/mc si o inaltime a camerei de 2,5 m, rezulta un necesar termic specific, pe mp, de 100 W/mp. Adica aproape de limita maxima pe care o poate furniza un circuit IPAT. Rezulta 2 concluzii: la peste 40 W/mc nu prea sunt șanse ca IPAT-ul dorit sa facă singur față încălzirii camerei, decat dacă "declarăm" camera ca fiind una marginală, de tranzit, in care NU se staționeaza uzual, ceea ce nu este prea bine din punct de vedere fiziologic, căci pardoseala va fi mai caldă decât maximul recomandat pt zonele de staționare. A doua concluzie este că astfel devine și mai important un calcul serios de necesar termic al fiecarei camere, pt o dimensionare corecta a unei instalații IPAT.
• se noteaza un ecart de temperatura dorit pt aceasta camera “de proiectare”, relativ mic, intre 3 si 5*C.
• ajustand pasul propus de program, se obtine temperatura generala de tur a agentului termic.
• aceasta se noteaza ca atare in pagina urmatoare, unde se va calcula ecartul de temperatura potrivit (pt temperatura de tur generala, stabilita in pagina anterioara) pt camera respectiva. Apoi, la fel, tot in pagina „Alta camera”, se vor nota si calcula toate camerele si circuitele alimentate din acelasi D/C cu cel pt camera „de proiectare”, cea cu q max.
PS 1. Pt cei foarte atenti, sau foarte aplecati pe domeniu (care au sau care au vazut macar stasul respectiv), trebuie sa le comunic urmatoarele “abateri” de la stas:
• Programul NU face ajustarile din stas pt un pas al tubului MAI MARE de 37,5 cm ! In Romania, nu prea vad cine ar avea nevoie de asa ceva. Dar, la cerere, se poate rezolva …
• Programul NU face ajustarile din stas pt un eventual invelis (“sheating”) al tubului. La cerere, se poate rezolva …
• Programul este valabil DOAR pt tipurile de incalzire in pardoseala A si C, cu serpentina ingropata in șapă. Pt cele de tipul B (cu tevile sub șapă, pozate in mijlocul unor structuri metalice pt difuzia caldurii) si cele de tipul D (cu alte elemente de incalzire sub șapă), se poate adapta programul, la cerere …
• Programul este valabil DOAR pt incalzirea prin pardoseala, NU si prin pereti sau prin tavan. De asemenea, programul este valabil doar pt INCALZIREA prin pardoseala, NU si pt RACIREA prin pardoseala. Dar diferentele nu sunt mari, asa ca, daca va fi cerere, as putea modifica acest program sau as putea crea altul similar pt incalzire / racire prin pereti si tavan, respectiv racire prin pardoseala.
PS 2. Varianta gratuita, postata pe blog, are 2 zone / circuite pe camera (incepand cu 1 aprilie 2022 !!!), si acopera vreo 90% din situatiile uzuale, decente, care pot fi intalnite in practica de catre utilizatorii obisnuiti. De fapt, lor ma adresez! Pt celelalte 10% din situatii, adica pt camere foarte mari, cu mai multe zone diferite, sau pt cei care fac constant astfel de calcule in activitatea lor de zi cu zi, este alta discutie. Ii invit sa ma contacteze pe email, ca sa vedem impreuna cum si cu ce pot sa-i ajut.
Spor la calcule ... si la simulari !
Mai jos aveti linkul de download:
~Calcul IPAT conform EN 1264~ 1,56 MB; fisier pt calculul lungimii, pasului, debitului si ecartului de temperatura pt circuitele IPAT, conform stasului EN 1264 !!!
luni, 8 aprilie 2019
sâmbătă, 13 mai 2017
Izolație vs Economie - prin zidărie
Iată că au trecut 9 ani de la prima mea postare pe această temă, și totodată de la primul fișier postat pe blog legat de acest subiect, încă fierbinte și de actualitate. Si anume crearea unei legături mai vizibile, pt cei fără cunoștințe în domeniu, între izolarea termică totală oferită de pereții exteriori sau planșeele unei locuințe și ... buzunarul proprietarilor.
Sunteți în căutarea materialelor de construcție optime pt casa dvs, cu cel mai bun triplu raport preț / calitate / beneficii în timp?
Vă tot uitați pe net la prețuri pe metrul cub sau pe metrul pătrat de zidărie la cărămidă / bca, sau la polistiren / vată minerală, și nu știți ce să alegeți, pt că nu știți ce materiale și la ce grosime vă aduc cea mai mare economie la factura de încălzire?
Aveți în minte câteva variante de zidărie și/sau de izolație termică și nu vă puteți hotărâ pe care să o adoptați, pt că toate se laudă că izoleaza termic cel mai bine, deși bănuiți că nu este chiar așa?
Ați căzut de acord cu familia asupra tipului de zidărie pe care o să îl folosiți la casa nouă, dar nu și asupra grosimii pereților exteriori, pt că nu știți dacă și cu ce și cu cât să-i mai izolați termic?
V-ați calculat costurile câtorva variante agreate cu familia și nu știți dacă diferențele de preț dintre ele se justifică și ce beneficii materiale v-ar putea aduce în timp în viitor varianta mai scumpă și mai performantă din punct de vedere termic?
Oare v-ați hotărâ mai ușor asupra tuturor acestor variante dacă ați putea compara rapid, precis și fără bătăi de cap pierderile de căldură prin diferite variante și grosimi de zidărie și de izolație termică, pt întreaga suprafață a pereților dvs exteriori? Sau a întregului planșeu spre pod?
V-ați pierdut printre calcule, coeficienți, lambda-uri și rezistențe termice, și nu știți cum se leagă toate acestea de pierderile de căldură viitoare ale casei? Iar acestea, la rândul lor, de cantitatea de combustibil folosită pt încălzire?
V-ar ajuta să știți cât ar costa gazul, sau curentul electric, sau lemnele necesare pt a genera energia (căldura) pierdută prin pereții exteriori sau planșeele casei dvs, întro lună de iarnă sau întro iarnă întreagă?
Ați fi curioși să știți în cât timp v-ați recupera diferența de cheltuieli (de construcție de la zero sau doar de termoizolare) între diferite tipuri și grosimi de materiale de construcție și/sau de izolație pe care le-ați putea folosi la casa dvs?
Dacă ați răspuns cu „da” cel puțin la una dintre întrebările de mai sus, atunci sunt șanse foarte mari ca fișierul pe care vi-l propun cu această ocazie să fie exact ceea ce aveți nevoie ca să vă răspundeți singuri la întrebări și să vă ajute să vă hotărâți pt care varianta de zidărie și/sau termoizolație să optați.
~Economie prin zidărie~ 45 KB; fișier pt calculul economiei în bani și în ani :) prin zidărie
PS1. În cazul unui planșeu PE SOL, sau în contact cu solul, calculele se fac altfel. Folosit pt un astfel de planșeu, acest fișier nu oferă tocmai rezultatul cel mai corect. Pt asta, vezi ”Radia3” sau ”~CalculTermic~” (Qs). Sau, dacă aveți încălzire în pardoseala, vedeți fișierele Calcul IPAT conform EN 1264 sau Calcul grosime optima izolatie sub IPAT, sau Economie prin pardoseala
PS2. Dacă folosind acest fișier v-ați calculat pierderile de căldură prin pereții exteriori și planșeul spre pod (de ex.), să știți că suma lor NU reprezintă necesarul termic total al casei. Aici NU se ține cont de pierderile de căldură prin ventilație, prin sol etc etc.
LATER EDIT 14 noiembrie 2022 Am actualizat în fișier prețurile pt kWh !!! Cu toții vedem cât de mult au crescut în ultimul an prețurile la energie, de orice fel ar fi ea: gaze, lemne, curent electric. Și ce inflație de 2 cifre avem, și care nu pare să se domolească prea curând. În aceste condiții, devine cu atât mai rentabilă orice investiție actuală în izolarea termică a locuinței noastre, pt a-i reduce cât mai mult posibil pierderile de căldură. De ex, (aproape) orice fel de zid ai avea, diferența de preț între 10 cm și 20 cm de izolație termică pe acel zid se "acoperă" în cel mult 6-8 ani de zile, și asta cu prețul actual plafonat al gazului / curentului electric !!! La prețul întreg, NEplafonat, în cel mult 5 ani !!!
Sunteți în căutarea materialelor de construcție optime pt casa dvs, cu cel mai bun triplu raport preț / calitate / beneficii în timp?
Vă tot uitați pe net la prețuri pe metrul cub sau pe metrul pătrat de zidărie la cărămidă / bca, sau la polistiren / vată minerală, și nu știți ce să alegeți, pt că nu știți ce materiale și la ce grosime vă aduc cea mai mare economie la factura de încălzire?
Aveți în minte câteva variante de zidărie și/sau de izolație termică și nu vă puteți hotărâ pe care să o adoptați, pt că toate se laudă că izoleaza termic cel mai bine, deși bănuiți că nu este chiar așa?
Ați căzut de acord cu familia asupra tipului de zidărie pe care o să îl folosiți la casa nouă, dar nu și asupra grosimii pereților exteriori, pt că nu știți dacă și cu ce și cu cât să-i mai izolați termic?
V-ați calculat costurile câtorva variante agreate cu familia și nu știți dacă diferențele de preț dintre ele se justifică și ce beneficii materiale v-ar putea aduce în timp în viitor varianta mai scumpă și mai performantă din punct de vedere termic?
Oare v-ați hotărâ mai ușor asupra tuturor acestor variante dacă ați putea compara rapid, precis și fără bătăi de cap pierderile de căldură prin diferite variante și grosimi de zidărie și de izolație termică, pt întreaga suprafață a pereților dvs exteriori? Sau a întregului planșeu spre pod?
V-ați pierdut printre calcule, coeficienți, lambda-uri și rezistențe termice, și nu știți cum se leagă toate acestea de pierderile de căldură viitoare ale casei? Iar acestea, la rândul lor, de cantitatea de combustibil folosită pt încălzire?
V-ar ajuta să știți cât ar costa gazul, sau curentul electric, sau lemnele necesare pt a genera energia (căldura) pierdută prin pereții exteriori sau planșeele casei dvs, întro lună de iarnă sau întro iarnă întreagă?
Ați fi curioși să știți în cât timp v-ați recupera diferența de cheltuieli (de construcție de la zero sau doar de termoizolare) între diferite tipuri și grosimi de materiale de construcție și/sau de izolație pe care le-ați putea folosi la casa dvs?
Dacă ați răspuns cu „da” cel puțin la una dintre întrebările de mai sus, atunci sunt șanse foarte mari ca fișierul pe care vi-l propun cu această ocazie să fie exact ceea ce aveți nevoie ca să vă răspundeți singuri la întrebări și să vă ajute să vă hotărâți pt care varianta de zidărie și/sau termoizolație să optați.
~Economie prin zidărie~ 45 KB; fișier pt calculul economiei în bani și în ani :) prin zidărie
PS1. În cazul unui planșeu PE SOL, sau în contact cu solul, calculele se fac altfel. Folosit pt un astfel de planșeu, acest fișier nu oferă tocmai rezultatul cel mai corect. Pt asta, vezi ”Radia3” sau ”~CalculTermic~” (Qs). Sau, dacă aveți încălzire în pardoseala, vedeți fișierele Calcul IPAT conform EN 1264 sau Calcul grosime optima izolatie sub IPAT, sau Economie prin pardoseala
PS2. Dacă folosind acest fișier v-ați calculat pierderile de căldură prin pereții exteriori și planșeul spre pod (de ex.), să știți că suma lor NU reprezintă necesarul termic total al casei. Aici NU se ține cont de pierderile de căldură prin ventilație, prin sol etc etc.
LATER EDIT 14 noiembrie 2022 Am actualizat în fișier prețurile pt kWh !!! Cu toții vedem cât de mult au crescut în ultimul an prețurile la energie, de orice fel ar fi ea: gaze, lemne, curent electric. Și ce inflație de 2 cifre avem, și care nu pare să se domolească prea curând. În aceste condiții, devine cu atât mai rentabilă orice investiție actuală în izolarea termică a locuinței noastre, pt a-i reduce cât mai mult posibil pierderile de căldură. De ex, (aproape) orice fel de zid ai avea, diferența de preț între 10 cm și 20 cm de izolație termică pe acel zid se "acoperă" în cel mult 6-8 ani de zile, și asta cu prețul actual plafonat al gazului / curentului electric !!! La prețul întreg, NEplafonat, în cel mult 5 ani !!!
duminică, 12 martie 2017
Izolație vs Economie - prin tâmplărie
Din păcate, aproape toți beneficiarii care caută “termopane”, își încheie căutarea după ce au ales profilul PVC!
Există următoarele tendințe de abordare a acestei căutări:
a.) Unul cât mai “nemțesc” posibil, sau măcar “austriac”. Sau unul care sa "sune" nemteste, gen Weissprofil (care e bulgaresc toata ziua, din categoria super-economic). Fabricat “cât mai la ei”, nu “înspre noi” sau în altă parte 😉 Mie îmi place aia cu “e bun, e fabricat cu tehnologie Austria” (unde și mai ales cum, Dumnezeu cu mila…). De parcă dacă un strung este bun, atunci orice piesă ar face un Dorel la acel strung este bună.
b.) Unul cu cât mai multe “camere”. Dacă-i întrebi pe beneficiari, nu prea știu care-s alea și la ce-s bune, da’ tre’ să fie cât de multe, ca să fie bine … și ca să nu fie rău ;) . Hmm, și mai ziceți că marketingul e degeaba…
c.) Unul “de marcă”, unul de care “am auzit” (din reclame, sau de la vecinu’). Dacă tâmplăria “este” Veka, Salamander, Rehau, Trocal sau Gealan, e suficient! 😊 Că restul componentelor pot fi de 2 lei, aia e! Că doar cine-o fi nebun să-i spună asta clientului? Pe principiul: “Ce nu știi, nici nu contează!”.
d.) Dacă bugetul e “strâmt”, nu-i nimic: poate fi și un profil PVC fabricat loco, no-name, economic, clasa C spre D 😊, ieftin ca foamea, pentru că “e la fel ca celelalte”, și “oricum, toate fac același lucru, așa că de ce să dai în plus?”. Că la ăsta nici nu merită să pui componente bune, nici nu mai vorbim…
Ei bine, deși în fiecare există un pic de adevăr, nu trebuie să facem din niciuna motivul principal de achiziție. Pot exista multe capcane…
O tâmplărie de calitate în ansamblul ei presupune mult mai multe decât un profil PVC de “marcă”:
* un pachet de sticlă cât mai performant din punct de vedere termic (și fonic la nevoie),
* o feronerie de calitate și, mai ales, complet echipată (cu mânere antiefracție de tip Secustik, cu micro-ventilație, cu piesă contra acționării greșite a mânerului, cu bolțuri tip ciupercă, cu suficiente puncte de blocare în funcție de dimensiunea ferestrei / ușii etc),
* o armătura metalică solidă (cu pereții suficient de groși, în funcție de culoarea și dimensiunea ferestrelor și mai ales a ușilor) pt o rigidizare optimă a profilelor PVC. Este foarte importantă și are o pondere însemnată în prețul final al tâmplăriei. Având în vedere că nu se vede și este mai greu de verificat la produsul finit, este componenta prin care se “umblă la preț” cel mai adesea (nu se pune, sau se pune una de o grosime mai mică decât ar trebui). Asta poate fi valabil la producătorii mici, așa-zișii “garajiști”, însă marii producători nu se “joacă” și le armează așa cum prevede producătorul profilelor, pt că oferă garanții ferme pe produsul finit!
* o buna configurare a pieselor de tâmplărie (ca și deschideri, cu profile de cuplare armate, ca dimensiune a “ochiurilor”, cu foi de sticlă mai groase sau laminate acolo unde se impune, cu cercevele mai late și colțare sudabile la uși etc),
* si nu in ultimul rand un montaj profesionist (piese de tâmplărie de pe aceeași fațadă aliniate la nivel, spumă de montaj de calitate aplicata suficient, șuruburi de fixare suficient de lungi si de dese, sticla calată bine, reglaje fine etc).
Dacă la oricare dintre aceste componente ale unei tâmplării se face rabat de la calitate, atunci chiar dacă toate celelalte ar fi perfecte, tâmplăria rezultată nu va mai fi de calitatea maximă dorită.
Da, ar fi bine să fie un profil produs de o firmă de renume din acest domeniu, ca o oarecare garanție a calității profilului PVC, dar asta nu înseamnă NEAPĂRAT că tâmplăria va fi una de calitate. Sunt destule făbricuțe de tâmplărie care prelucrează profile de marcă, dar cu ajutorul Doreilor din fabrică, sub atenta nepăsare a patronilor, produsul finit este de slabă calitate.
De asemenea, deși se întămplă adeseori, este greșit să se compare profile PVC (și implicit tâmplării) din serii diferite ale producătorilor. Degeaba comparăm un Veka (de marcă, nemțesc, clasa A etc) de 60 mm grosime cu 3 camere, cu un Gealan sau Teraplast de 82 mm grosime cu 6 camere. Poate nu sunt nemțești, poate nu sunt clasa A, dar nu le poți compara, pt că sunt … altceva. E ca la mașini: dacă vrei să compari VW cu Ford, păi compară Polo cu Fiesta si Touareg cu Kuga. Că dacă compari Ford Ka cu VW Sharan, sau Ford Mondeo cu VW Lupo ... îți dă cu virgulă.
Da, e bine să aibă mai multe camere, cu 2 condiții: profilul să fie și mai gros, iar pereții ăia despărțitori să nu fie subțiri ca foița de țigară. Aceste mai multe camere ar trebui să ajute la stabilitatea și rigiditatea profilului, precum și la un coeficient de transfer termic mai bun (mai mic). La o aceeași grosime a profilului PVC, 1-2 camere în plus nu înseamnă mai nimic dpdv termic. De exemplu, Gealan are un profil de 62 mm grosime (60 mm este minimul impus de normativele în vigoare) care este produs atât cu 3 camere, cât și cu 5 camere. Și să-i vezi cum mai dau cu reclama în populație: vă oferim tâmplărie cu 5 camere la preț de 3 camere, promoție specială! Și cum românul știe că tre’ să fie multe camere, pune botul și crede că si-a luat tâmplărie de top la preț de chilipir. Aiurea! Tot un drac sunt! Ambele variante reprezintă practic aproape minimul din domeniu, alături de variantele de 60 mm grosime ale celorlalți producători. Așa că, la aceeași grosime, mai bine un profil clasa A cu X camere, decât unul clasa B (sau C spre D :)) cu X+2 camere.
Pentru cei care nu știu, profilele din clasa A au pereții exteriori de 3 mm grosime, iar profilele din clasa B de 2,8 mm grosime. Alte clase, gen C sau D, NU exista decât în glumă, deși există pe piață profile PVC care cred că acolo s-ar încadra :))
Dacă bugetul pt tâmplărie este mic, sau pretențiile nu sunt mari, este ok să te îndrepți către un profil economic, mai subțirel, mai pricăjit, mai no-name, mai ieftinel. Însă atenție: de cele mai multe ori, un profil PVC economic se folosește pt a produce tâmplărie foarte ieftină. Asta înseamnă că, pe lângă profilul ieftin, este foarte posibil ca TOATE celelalte componente ale tâmplăriei, enumerate mai sus, să fie de tip economic, foarte ieftine, și implicit de (cea mai) slabă calitate: feroneria – turcească, de 2 lei, echipare minima; armatura – din ce are Dorel pe stoc, daca n-are, bun o fi si un profil U de la Rigips ;) ; sticla – maxim cu LowE, argonul e doar moft, sigilanți ieftini, de 2 lei; montajul – alți Dorei, cu berea-n bot, și cu spumă puțină că de, o parte din ce le dă firma tre’ s-o vândă, să-și rotunjesca fondul de beutură. Așa că dintr-o suită de componente de slaba calitate, nu poate rezulta decât un produs execrabil!
Probabil ca am exagerat. Sau poate nu? Vorbiți cu cei pățiți... Dar nuuu, românului îi place să se mintă singur, să se auto-încurajeze: pe undeva, e conștient că ar putea să pățească așa, dar își spune “Doar n-o să se întâmple tocmai la mine! Doar e din satul vecin, e cumnatu’ lu’ văru’!”. De multe ori, românul se amăgește singur și îi este mai ușor să creadă că un preț mic pentru tâmplărie înseamnă o promoție extraordinară și nesperată, doar pt el, sau un chilipir norocos, sau o negociere “la sânge” de-a lui cu producătorul, decât faptul că prețul mic înseamnă în realitate că tocmai s-a tăiat din calitatea unor componente ale tâmplăriei, mai mult sau mai puțin esențiale, de care el de cele mai multe ori habar nu are si evident că nici nu i se spune. Uneori, judecând astfel, clientul / beneficiarul însuși contribuie la înfăptuirea țepei, mai mici sau mai mari, la noroc, pe care tocmai este pe cale să și-o ia cu achiziționarea tâmplăriei.
O casă medie (suprafață locuită 120-150 mp) are cam 30 mp de tâmplărie. De aici, cam 30-40% o reprezintă tâmplăria propriu-zisă (profilele din PVC / lemn / aluminiu). Adica vreo 10 mp de “rame” (toc și/sau cercevea). Restul de 20 mp este sticla, componenta cu cea mai mare suprafață și cu cel mai important rol în izolarea termică și fonică a tâmplăriei! Și totusi, calitatea pachetelor de sticlă este cel mai neglijat aspect în procesul de căutare și informare al beneficiarilor. După ce au ales profilul PVC, unii și marca de feronerie, gata! Nu se mai interesează nimeni de sticlă! A, ba da, unii mai intreabă de sticla 4S (4 Anotimpuri)… În rest, nu mai contează unde e făcută, cum e făcută, dacă are sau nu argon între toate foile de sticlă, dacă introducerea lui se face prin supape (clasic) sau prin sigilarea pachetelor de sticlă în mediu de argon (modern), dacă conține 1 sau 2 foi de sticlă tratate cu LowE și/sau 4S, dacă bagheta-distanțier de aluminiu este întreruptă la colțuri sau îndoită, daca foile de sticlă sunt aliniate perfect în pachetul de sticlă (nu decalate una față de alta) etc.
Poate de aceea încă mai există firme și ofertanți care, ori din nepăsare, ori din neștiintă:
* nu pun și nu recomandă argonul între sticle, pe motiv că “și-așa iese și se pierde în 2-3 ani”. Dacă pachetul de sticlă este bine sigilat, cu sigilanți de calitate, atunci concentrația de argon va fi ok și după mulți ani. În primii ani, își poate pierde din concentrație, până se va stabiliza la o anumită valoare, de 60-80%. Și așa să fie și tot e mai eficient termic decât cu aer!
* sau mai rău, nu introduc argon deși spun că o fac, pt că “e scump și nu se merită”, pe principiul “spune-i clientului ce vrea să audă, apoi fă cum știi tu“
* la pachetul compus din 3 foi de sticlă (bicameral, sau tripan) pun argon doar într-o singură cavitate, nu în ambele, reducând astfel izolația termică maximă posibil de oferit,
* tot la tripan, pun cel mult o singură foaie de sticlă tratată, de obicei LowE, în loc de 2 foi cu LowE, sau una cu LowE și una cu 4S, pe motiv că “face șoc termic și se sparge sticla, așa că nu dau garanție!”, rezultând astfel un tripan cu un coeficient de transfer termic Ug (g=glass=sticla) mai mare, adică mai slab, mai puțin performant termic decât maximul la care s-ar putea configura.
* recomandă tripan chiar și la grosimi mici ale pachetului de sticlă, de 32 mm de exemplu, care este prea subțire pt a fi cu adevărat eficient din punct de vedere termic. Iar dacă mai este și prost configurat, așa cum am descris mai sus, atunci va izola termic la fel sau chiar mai prost, comparativ cu un termopan clasic (monocameral, sau bipan). Și uite așa poți plăti și monta degeaba tripan! Sau poate a fost o “ofertă specială”, doar pt tine , cu a treia foaie de sticlă gratis Păi normal că e gratis, dacă tot e degeaba și nu te ajută cu nimic!!!
* recomandă tripan simplu (cu toate cele 3 foi de sticla de 4 mm grosime) pt izolație fonică suplimentară față de bipan, deși diferența de 1 dB este neglijabilă și imperceptibilă. Programul Calumen dă urmatoarele date pt coeficientul de atenuare fonică Rw(C;Ctr) : 31(-1;-4) la bipan cu 2 sticle de 4 mm grosime, si 32(-1;-4) la tripan cu 3 sticle de 4 mm fiecare. Pt izolare fonică adevarată, este nevoie de foi de sticlă de grosimi diferite, atât la bipan, cât și la tripan. Spre exemplu:
* Bipan (24 mm) cu o sticla de 4 si una de 6 mm grosime (LowE+Argon): Rw=35(-1;-5); Ug = tot 1,1 W/mp*K.
* Bipan (24 mm) cu o sticla de 4 si una de 8 mm grosime (LowE+Argon): Rw=36(-2;-5); Ug = 1,3 W/mp*K (începem să pierdem la izolarea termică).
* Tripan (42 mm) cu o sticla de 4, una de 5 si una de 6 mm grosime (2 foi LowE+Argon): Rw=37(-1;-5); Ug = 0,7 W/mp*K (față de 0,6 cu 3 sticle de 4 mm!).
Pt cazuri extreme, mai există sticlă laminată (denumită și anti-efractie), dar cu proprietăți antifonice: 2 foi de sticlă lipite între ele cu unul sau mai multe straturi de PVB (PoliVinilButiral). Ex: bipan (24 mm) cu o sticla laminata antifonica 44.2 Silence și una de sticlă laminată standard 33.1 cu LowE: Rw=39(-2;-6). Având în vedere că este o scara logaritmică, diferențele sunt notabile. Evident, pierdem la izolația termică: 1,4 W/mp*K. Dar dacă punem bagheta-distanțier de 18 mm lațime, rezultând un bipan de 32 mm grosime, revenim la normal cu Ug = 1,1 W/mp*K.
Având în vedere importanța pachetului de sticlă în ceea ce privește izolarea termică, vă supun atenției, în buna tradiție a blogului, un fișier care își propune să cuantifice și să transforme în bani economisiți diferențele de izolare termică existente între 2 configurații diferite ale pachetelor de sticlă. Utilizatorul poate selecta dintr-o mulțime de configurații posibile, între bipan de 24 mm grosime, cu sticle “chioare” și fără argon, până la tripan de 52 mm grosime, cu 2 foi de sticlă tratate LowE și/sau 4S și argon în ambele cavități. Astfel, își poate da singur răspuns la întrebări de genul: “Oare merită să-mi pun tripane?”, “Cât aș economisi cu ele?”, sau “În cât timp mi-aș amortiza investiția?”.
PS 1. Valorile Ug din fisier sunt calculate prin simulări în programul gratuit Calumen II, versiunea 1.3.5, al celor de la Saint Gobain Glass. Vi-l puteți descărca și voi de aici: http://ro.saint-gobain-glass.com/content/calumen-0.
PS 2. Marea majoritate a datelor despre temperaturi le-am luat de pe:
http://meteoplus.antena3.ro/statistici-bucuresti-baneasa/temperaturi-medii-multianuale
Insă de acolo lipsesc datele pentru câteva localități importante, pe care le-am “pescuit” din altă parte:
• Pentru Iași: http://www.vremea-iasi.ro/clima
• Pentru Miercurea Ciuc: http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=miercurea-ciuc-romania&sid=1207
• Pentru Satu-Mare: http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=satu-mare-romania&sid=1166
Acuma, nu mă întrebați cât de recente, reale și corecte sunt aceste date. Pe astea le-am gasit, pe astea le-am folosit. Dacă aveți altele mai noi sau mai realiste, vă rog să mi le trimiteți, și voi ține cont de ele.
~Economie prin tamplarie~ 45 KB; fisier pt calcul economie in bani si in ani prin tamplarie
Există următoarele tendințe de abordare a acestei căutări:
a.) Unul cât mai “nemțesc” posibil, sau măcar “austriac”. Sau unul care sa "sune" nemteste, gen Weissprofil (care e bulgaresc toata ziua, din categoria super-economic). Fabricat “cât mai la ei”, nu “înspre noi” sau în altă parte 😉 Mie îmi place aia cu “e bun, e fabricat cu tehnologie Austria” (unde și mai ales cum, Dumnezeu cu mila…). De parcă dacă un strung este bun, atunci orice piesă ar face un Dorel la acel strung este bună.
b.) Unul cu cât mai multe “camere”. Dacă-i întrebi pe beneficiari, nu prea știu care-s alea și la ce-s bune, da’ tre’ să fie cât de multe, ca să fie bine … și ca să nu fie rău ;) . Hmm, și mai ziceți că marketingul e degeaba…
c.) Unul “de marcă”, unul de care “am auzit” (din reclame, sau de la vecinu’). Dacă tâmplăria “este” Veka, Salamander, Rehau, Trocal sau Gealan, e suficient! 😊 Că restul componentelor pot fi de 2 lei, aia e! Că doar cine-o fi nebun să-i spună asta clientului? Pe principiul: “Ce nu știi, nici nu contează!”.
d.) Dacă bugetul e “strâmt”, nu-i nimic: poate fi și un profil PVC fabricat loco, no-name, economic, clasa C spre D 😊, ieftin ca foamea, pentru că “e la fel ca celelalte”, și “oricum, toate fac același lucru, așa că de ce să dai în plus?”. Că la ăsta nici nu merită să pui componente bune, nici nu mai vorbim…
Ei bine, deși în fiecare există un pic de adevăr, nu trebuie să facem din niciuna motivul principal de achiziție. Pot exista multe capcane…
O tâmplărie de calitate în ansamblul ei presupune mult mai multe decât un profil PVC de “marcă”:
* un pachet de sticlă cât mai performant din punct de vedere termic (și fonic la nevoie),
* o feronerie de calitate și, mai ales, complet echipată (cu mânere antiefracție de tip Secustik, cu micro-ventilație, cu piesă contra acționării greșite a mânerului, cu bolțuri tip ciupercă, cu suficiente puncte de blocare în funcție de dimensiunea ferestrei / ușii etc),
* o armătura metalică solidă (cu pereții suficient de groși, în funcție de culoarea și dimensiunea ferestrelor și mai ales a ușilor) pt o rigidizare optimă a profilelor PVC. Este foarte importantă și are o pondere însemnată în prețul final al tâmplăriei. Având în vedere că nu se vede și este mai greu de verificat la produsul finit, este componenta prin care se “umblă la preț” cel mai adesea (nu se pune, sau se pune una de o grosime mai mică decât ar trebui). Asta poate fi valabil la producătorii mici, așa-zișii “garajiști”, însă marii producători nu se “joacă” și le armează așa cum prevede producătorul profilelor, pt că oferă garanții ferme pe produsul finit!
* o buna configurare a pieselor de tâmplărie (ca și deschideri, cu profile de cuplare armate, ca dimensiune a “ochiurilor”, cu foi de sticlă mai groase sau laminate acolo unde se impune, cu cercevele mai late și colțare sudabile la uși etc),
* si nu in ultimul rand un montaj profesionist (piese de tâmplărie de pe aceeași fațadă aliniate la nivel, spumă de montaj de calitate aplicata suficient, șuruburi de fixare suficient de lungi si de dese, sticla calată bine, reglaje fine etc).
Dacă la oricare dintre aceste componente ale unei tâmplării se face rabat de la calitate, atunci chiar dacă toate celelalte ar fi perfecte, tâmplăria rezultată nu va mai fi de calitatea maximă dorită.
Da, ar fi bine să fie un profil produs de o firmă de renume din acest domeniu, ca o oarecare garanție a calității profilului PVC, dar asta nu înseamnă NEAPĂRAT că tâmplăria va fi una de calitate. Sunt destule făbricuțe de tâmplărie care prelucrează profile de marcă, dar cu ajutorul Doreilor din fabrică, sub atenta nepăsare a patronilor, produsul finit este de slabă calitate.
De asemenea, deși se întămplă adeseori, este greșit să se compare profile PVC (și implicit tâmplării) din serii diferite ale producătorilor. Degeaba comparăm un Veka (de marcă, nemțesc, clasa A etc) de 60 mm grosime cu 3 camere, cu un Gealan sau Teraplast de 82 mm grosime cu 6 camere. Poate nu sunt nemțești, poate nu sunt clasa A, dar nu le poți compara, pt că sunt … altceva. E ca la mașini: dacă vrei să compari VW cu Ford, păi compară Polo cu Fiesta si Touareg cu Kuga. Că dacă compari Ford Ka cu VW Sharan, sau Ford Mondeo cu VW Lupo ... îți dă cu virgulă.
Da, e bine să aibă mai multe camere, cu 2 condiții: profilul să fie și mai gros, iar pereții ăia despărțitori să nu fie subțiri ca foița de țigară. Aceste mai multe camere ar trebui să ajute la stabilitatea și rigiditatea profilului, precum și la un coeficient de transfer termic mai bun (mai mic). La o aceeași grosime a profilului PVC, 1-2 camere în plus nu înseamnă mai nimic dpdv termic. De exemplu, Gealan are un profil de 62 mm grosime (60 mm este minimul impus de normativele în vigoare) care este produs atât cu 3 camere, cât și cu 5 camere. Și să-i vezi cum mai dau cu reclama în populație: vă oferim tâmplărie cu 5 camere la preț de 3 camere, promoție specială! Și cum românul știe că tre’ să fie multe camere, pune botul și crede că si-a luat tâmplărie de top la preț de chilipir. Aiurea! Tot un drac sunt! Ambele variante reprezintă practic aproape minimul din domeniu, alături de variantele de 60 mm grosime ale celorlalți producători. Așa că, la aceeași grosime, mai bine un profil clasa A cu X camere, decât unul clasa B (sau C spre D :)) cu X+2 camere.
Pentru cei care nu știu, profilele din clasa A au pereții exteriori de 3 mm grosime, iar profilele din clasa B de 2,8 mm grosime. Alte clase, gen C sau D, NU exista decât în glumă, deși există pe piață profile PVC care cred că acolo s-ar încadra :))
Dacă bugetul pt tâmplărie este mic, sau pretențiile nu sunt mari, este ok să te îndrepți către un profil economic, mai subțirel, mai pricăjit, mai no-name, mai ieftinel. Însă atenție: de cele mai multe ori, un profil PVC economic se folosește pt a produce tâmplărie foarte ieftină. Asta înseamnă că, pe lângă profilul ieftin, este foarte posibil ca TOATE celelalte componente ale tâmplăriei, enumerate mai sus, să fie de tip economic, foarte ieftine, și implicit de (cea mai) slabă calitate: feroneria – turcească, de 2 lei, echipare minima; armatura – din ce are Dorel pe stoc, daca n-are, bun o fi si un profil U de la Rigips ;) ; sticla – maxim cu LowE, argonul e doar moft, sigilanți ieftini, de 2 lei; montajul – alți Dorei, cu berea-n bot, și cu spumă puțină că de, o parte din ce le dă firma tre’ s-o vândă, să-și rotunjesca fondul de beutură. Așa că dintr-o suită de componente de slaba calitate, nu poate rezulta decât un produs execrabil!
Probabil ca am exagerat. Sau poate nu? Vorbiți cu cei pățiți... Dar nuuu, românului îi place să se mintă singur, să se auto-încurajeze: pe undeva, e conștient că ar putea să pățească așa, dar își spune “Doar n-o să se întâmple tocmai la mine! Doar e din satul vecin, e cumnatu’ lu’ văru’!”. De multe ori, românul se amăgește singur și îi este mai ușor să creadă că un preț mic pentru tâmplărie înseamnă o promoție extraordinară și nesperată, doar pt el, sau un chilipir norocos, sau o negociere “la sânge” de-a lui cu producătorul, decât faptul că prețul mic înseamnă în realitate că tocmai s-a tăiat din calitatea unor componente ale tâmplăriei, mai mult sau mai puțin esențiale, de care el de cele mai multe ori habar nu are si evident că nici nu i se spune. Uneori, judecând astfel, clientul / beneficiarul însuși contribuie la înfăptuirea țepei, mai mici sau mai mari, la noroc, pe care tocmai este pe cale să și-o ia cu achiziționarea tâmplăriei.
O casă medie (suprafață locuită 120-150 mp) are cam 30 mp de tâmplărie. De aici, cam 30-40% o reprezintă tâmplăria propriu-zisă (profilele din PVC / lemn / aluminiu). Adica vreo 10 mp de “rame” (toc și/sau cercevea). Restul de 20 mp este sticla, componenta cu cea mai mare suprafață și cu cel mai important rol în izolarea termică și fonică a tâmplăriei! Și totusi, calitatea pachetelor de sticlă este cel mai neglijat aspect în procesul de căutare și informare al beneficiarilor. După ce au ales profilul PVC, unii și marca de feronerie, gata! Nu se mai interesează nimeni de sticlă! A, ba da, unii mai intreabă de sticla 4S (4 Anotimpuri)… În rest, nu mai contează unde e făcută, cum e făcută, dacă are sau nu argon între toate foile de sticlă, dacă introducerea lui se face prin supape (clasic) sau prin sigilarea pachetelor de sticlă în mediu de argon (modern), dacă conține 1 sau 2 foi de sticlă tratate cu LowE și/sau 4S, dacă bagheta-distanțier de aluminiu este întreruptă la colțuri sau îndoită, daca foile de sticlă sunt aliniate perfect în pachetul de sticlă (nu decalate una față de alta) etc.
Poate de aceea încă mai există firme și ofertanți care, ori din nepăsare, ori din neștiintă:
* nu pun și nu recomandă argonul între sticle, pe motiv că “și-așa iese și se pierde în 2-3 ani”. Dacă pachetul de sticlă este bine sigilat, cu sigilanți de calitate, atunci concentrația de argon va fi ok și după mulți ani. În primii ani, își poate pierde din concentrație, până se va stabiliza la o anumită valoare, de 60-80%. Și așa să fie și tot e mai eficient termic decât cu aer!
* sau mai rău, nu introduc argon deși spun că o fac, pt că “e scump și nu se merită”, pe principiul “spune-i clientului ce vrea să audă, apoi fă cum știi tu“
* la pachetul compus din 3 foi de sticlă (bicameral, sau tripan) pun argon doar într-o singură cavitate, nu în ambele, reducând astfel izolația termică maximă posibil de oferit,
* tot la tripan, pun cel mult o singură foaie de sticlă tratată, de obicei LowE, în loc de 2 foi cu LowE, sau una cu LowE și una cu 4S, pe motiv că “face șoc termic și se sparge sticla, așa că nu dau garanție!”, rezultând astfel un tripan cu un coeficient de transfer termic Ug (g=glass=sticla) mai mare, adică mai slab, mai puțin performant termic decât maximul la care s-ar putea configura.
* recomandă tripan chiar și la grosimi mici ale pachetului de sticlă, de 32 mm de exemplu, care este prea subțire pt a fi cu adevărat eficient din punct de vedere termic. Iar dacă mai este și prost configurat, așa cum am descris mai sus, atunci va izola termic la fel sau chiar mai prost, comparativ cu un termopan clasic (monocameral, sau bipan). Și uite așa poți plăti și monta degeaba tripan! Sau poate a fost o “ofertă specială”, doar pt tine , cu a treia foaie de sticlă gratis Păi normal că e gratis, dacă tot e degeaba și nu te ajută cu nimic!!!
* recomandă tripan simplu (cu toate cele 3 foi de sticla de 4 mm grosime) pt izolație fonică suplimentară față de bipan, deși diferența de 1 dB este neglijabilă și imperceptibilă. Programul Calumen dă urmatoarele date pt coeficientul de atenuare fonică Rw(C;Ctr) : 31(-1;-4) la bipan cu 2 sticle de 4 mm grosime, si 32(-1;-4) la tripan cu 3 sticle de 4 mm fiecare. Pt izolare fonică adevarată, este nevoie de foi de sticlă de grosimi diferite, atât la bipan, cât și la tripan. Spre exemplu:
* Bipan (24 mm) cu o sticla de 4 si una de 6 mm grosime (LowE+Argon): Rw=35(-1;-5); Ug = tot 1,1 W/mp*K.
* Bipan (24 mm) cu o sticla de 4 si una de 8 mm grosime (LowE+Argon): Rw=36(-2;-5); Ug = 1,3 W/mp*K (începem să pierdem la izolarea termică).
* Tripan (42 mm) cu o sticla de 4, una de 5 si una de 6 mm grosime (2 foi LowE+Argon): Rw=37(-1;-5); Ug = 0,7 W/mp*K (față de 0,6 cu 3 sticle de 4 mm!).
Pt cazuri extreme, mai există sticlă laminată (denumită și anti-efractie), dar cu proprietăți antifonice: 2 foi de sticlă lipite între ele cu unul sau mai multe straturi de PVB (PoliVinilButiral). Ex: bipan (24 mm) cu o sticla laminata antifonica 44.2 Silence și una de sticlă laminată standard 33.1 cu LowE: Rw=39(-2;-6). Având în vedere că este o scara logaritmică, diferențele sunt notabile. Evident, pierdem la izolația termică: 1,4 W/mp*K. Dar dacă punem bagheta-distanțier de 18 mm lațime, rezultând un bipan de 32 mm grosime, revenim la normal cu Ug = 1,1 W/mp*K.
Având în vedere importanța pachetului de sticlă în ceea ce privește izolarea termică, vă supun atenției, în buna tradiție a blogului, un fișier care își propune să cuantifice și să transforme în bani economisiți diferențele de izolare termică existente între 2 configurații diferite ale pachetelor de sticlă. Utilizatorul poate selecta dintr-o mulțime de configurații posibile, între bipan de 24 mm grosime, cu sticle “chioare” și fără argon, până la tripan de 52 mm grosime, cu 2 foi de sticlă tratate LowE și/sau 4S și argon în ambele cavități. Astfel, își poate da singur răspuns la întrebări de genul: “Oare merită să-mi pun tripane?”, “Cât aș economisi cu ele?”, sau “În cât timp mi-aș amortiza investiția?”.
PS 1. Valorile Ug din fisier sunt calculate prin simulări în programul gratuit Calumen II, versiunea 1.3.5, al celor de la Saint Gobain Glass. Vi-l puteți descărca și voi de aici: http://ro.saint-gobain-glass.com/content/calumen-0.
PS 2. Marea majoritate a datelor despre temperaturi le-am luat de pe:
http://meteoplus.antena3.ro/statistici-bucuresti-baneasa/temperaturi-medii-multianuale
Insă de acolo lipsesc datele pentru câteva localități importante, pe care le-am “pescuit” din altă parte:
• Pentru Iași: http://www.vremea-iasi.ro/clima
• Pentru Miercurea Ciuc: http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=miercurea-ciuc-romania&sid=1207
• Pentru Satu-Mare: http://amfostacolo.ro/temperaturi.php?in=satu-mare-romania&sid=1166
Acuma, nu mă întrebați cât de recente, reale și corecte sunt aceste date. Pe astea le-am gasit, pe astea le-am folosit. Dacă aveți altele mai noi sau mai realiste, vă rog să mi le trimiteți, și voi ține cont de ele.
~Economie prin tamplarie~ 45 KB; fisier pt calcul economie in bani si in ani prin tamplarie
Abonați-vă la:
Postări (Atom)